Provocarea care a schimbat Europa așa cum o știam. Cea mai mare criză de la al Doilea Război Mondial încoace

În total, 1.005.504 de imigranți ajunseseră pe continentul european în perioada 1 ianuarie-21 decembrie 2015, de patru ori mai mulți decât în 2014, dintre care 972.500 doar pe cale maritimă, a anunțat Organizația Internațională pentru Migrare (OIM).

Jumătate dintre cei care au traversat Marea Mediterană sunt refugiați sirieni, urmați de irakieni, în proporție de 20 la sută, și de afgani – 7 la sută. O majoritate copleșitoare de 816.752 de imigranți a sosit în Grecia, în 2015, traversând Marea Mediterană, adeseori în bărci supraaglomerate, prin înțelegeri încheiate cu contrabandiști, în încercarea de a ajunge pe continentul european. Doar într-o singură zi, săptămâna trecută, aproximativ 4.300 de imigranți au sosit pe insulele grecești, dintre care 3.000 numai pe insula Lesbos, una dintre cele mai afectate de criza migrației, confruntându-se cu sosiri zilnice de ordinul miilor.

O parte mai mică dintre imigranții înregistrați în acest an pe continentul european a ajuns în Italia, traversând Mediterana, totalul acestora ridicându-se la 150.317 de sosiri, în timp ce puțin peste 4.000 au ajuns pe cale maritimă în Spania, Malta și Cipru. Doar 34.215 de imigranți au intrat în Europa parcurgând rute terestre, de exemplu, trecând prin frontierele turco-bulgară sau turco-greacă.

În Marea Egee, din estul Mării Mediterane, unde sunt efectuate cele mai multe rute către continentul european, în special din Turcia în Grecia, 706 persoane au murit înecate în cursul acestui an, potrivit unui raport al OIM, publicat recent. Numai începând din data de 16 octombrie s-au înregistrat 422 de decese, în medie, șapte decese pe zi, din totalul celor 3.695 de decedați sau dispăruți în Mediterană în 2015.

După ce sosesc în Grecia sau Italia, majoritatea se îndreaptă spre ruta balcanică pentru a ajunge în țări din nordul și vestul Europei, cu stabilitate economică mare precum Germania sau Suedia. Astfel, mai ales după ce cancelarul german Angela Merkel și-a exprimat empatia față de situația refugiaților, declarând că Germania îi așteaptă cu brațele deschise, sute de mii de persoane au invadat țara, înregistrându-se un milion de solicitări de azil în 2015.

Adoptând tot o politică deschisă de tipul Germaniei, Suedia se confruntă cu peste 150.000 de cereri de azil depuse în 2015, încercând în ultimele luni să descurajeze imigranții să mai vină în țară prin impunerea unor controale mai stricte privind verificarea actelor de identitate a tuturor celor care intră pe teritoriul suedez.

Însă, după ce scapă de primejdiile unui drum nesigur pe Mediterană, imigranții sunt supuși altor pericole, acceptând să fie transportați ilegal în condiții inumane de către contrabandiști, din disperarea de a ajunge într-o țară europeană sigură și cu stabilitate economică mare pentru a începe o nouă viață. Este cazul celor 71 de imigranți care în luna august au fost găsiți decedați într-un camion parcat pe o autostradă din Austria.

Sistemul de cote obligatorii privind distribuirea imigranților impus de UE, contestații la Curtea Europeană de Justiție

În fața fluxului de imigranți din ce în ce mai accentuat pe parcursul anului 2015, țările europene au reacționat diferit. Uniunea Europeană a încercat timp de luni întregi să vină cu o soluție la această criză, însă mai multe state au contestat inițial propunerea Comisiei Europene de repartizare a 160.000 de imigranți – care ajunseseră în Grecia și Italia, state copleșite de fluxul de imigranți – în țările membre, în baza unui sistem de cote obligatorii.

Grupul Vișegrad – Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria -, dar și România s-au opus sistemului de cote obligatorii în prima jumătate a lunii septembrie. În 14 septembrie, Consiliul pentru Justiție și Afaceri Interne din cadrul UE a decis distribuirea a 40.000 de extracomunitari, din care României i-au revenit 2.362 de refugiați. Dar, în 22 septembrie, miniștrii de Interne ai statelor membre UE au decis, în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului JAI, repartizarea a încă 66.000 de extracomunitari din totalul de 120.000, care se adăugă celor 40.000 deja distribuiți, urmând ca Uniunea Europeană să stabilească distribuirea a încă 54.000 de imigranți. Principalii oponenți au fost depășiți în sistemul cu majoritate calificată după ce Polonia a renunțat la obiecții. România, Cehia, Slovacia și Ungaria au votat împotriva sistemului de relocare a imigranților conform unor cote obligatorii, în timp ce Finlanda s-a abținut de la vot.

În urma acestei decizii, României i-au revenit 2.475 de refugiați care au sosit în Grecia și Italia, ajungându-se la un total de 4.837. Însă Ungaria și Slovacia au anunțat la începutul lunii decembrie că au intentat proces Uniunii Europene la Curtea Europeană pentru Justiție din Luxemburg, întrucât le-a impus să accepte imigranți pe teritoriile lor, în pofida refuzului pe care și l-au exprimat în această privință.

Garduri metalice la frontierele mai multor state, în încercarea de a reduce fluxul de imigranți

Deși face parte din Uniunea Europeană și zona Schengen, Ungaria a decis să vină cu propria soluție în vederea gestionării fluxului de imigranți de pe teritoriul său, fiind una dintre primele țări care au ripostat cu măsuri dure în fața acestei crize. Astfel, în 15 septembrie, a dispus, prin construirea unui gard metalic, închiderea graniței cu Serbia, de unde veneau cei mai mulți extracomunitari, cu toate că Ungaria nu reprezenta decât o țară de tranzit pentru majoritatea celor care se îndreptau spre Austria și Germania pentru a-și depune solicitările de azil. Din cauza acestei decizii, mulți imigranți au fost nevoiți să își schimbe rutele, îndreptându-se din Serbia spre Croația, care s-a văzut confruntată cu peste 40.000 de imigranți în mai puțin de o săptămână de la închiderea graniței ungaro-sârbe.

Treptat, tot mai multe state și-au închis frontierele, restricționând tot mai mult accesul imigranților pe teritoriile lor. Ungaria a continuat să își închidă frontiera cu Croația după a doua jumătate a lunii octombrie, construind gard și pe un segment al frontierei cu România.

Premierul ungar, Viktor Orban, a explicat că măsurile aplicate de Ungaria pentru combaterea imigrației au rolul de a proteja „familia europeană”, evocând necesitatea reformării unor instituții europene.

„Când Ungaria își protejează frontierele, protejează familia europeană”, a declarat Viktor Orban în Parlamentul de la Budapesta, la sfârșitul lunii septembrie, adăugând că „Ungaria luptă pe două fronturi: își protejează frontierele și luptă împotriva politicilor europene cu perspective scurte. Europa nu poate prelua problemele întregii lumi, nu putem oferi susținere tuturor imigranților din rațiuni economice”.

De asemenea, și Macedonia a construit un grad, în noiembrie, pe un segment de trei kilometri al frontierei cu Grecia, pe distanța punctului de trecere Gevgelija/Idomeni, iar în decembrie a început să construiască un nou gard în dreptul localității Medzitlija.

Refugiați vs. imigranți economici

Criza migrației s-a dovedit a fi și mai dificil de gestionat în condițiile în care mulți dintre imigranți au ales să își distrugă actele de identitate pentru a trece drept refugiați și a beneficia de șanse mai mari în acordarea statutului de azilant. De aceea, tot mai multe state au pledat pentru impunerea unei diferențieri între refugiați și imigranți economici, care nu provin din state afectate de războaie precum Siria, Irak și Afganistan, emigrând doar din dorința unui nivel de trai mai ridicat.

Din aceste considerente, țările balcanice tranzitate de imigranți, Macedonia, Serbia, Croația și Slovenia, au decis, la jumătatea lunii noiembrie, să restricționeze accesul extracomunitarilor pe teritoriile lor, permițând doar trecerea refugiaților din Siria, Irak și Afganistan, întrucât provin din țări afectate de războaie civile și deportând „imigranții economici” înapoi în țările din care au venit.

Prin urmare, de la jumătatea lunii noiembrie, mii de imigranți provenind din Maroc, Pakistan, Iran, Nepal, printre altele, au fost blocați la frontiera dintre Grecia și Macedonia, în punctul de trecere Idomeni, aproape o lună, protestând față de restricțiile impuse privind filtrarea extracomunitarilor și nefiindu-le permis accesul pe teritoriul macedonean. Unii au intrat în greva foamei sau și-au cusut buzele cu fire de nylon în semn de protest. Un bărbat din Iran care a recurs la această decizie a explicat: „Nu pot să mă întorc. Voi fi spânzurat”. Un grup de imigranți din Bangladesh aveau mesaje scrise pe piepturile goale: „Împușcați-ne, nu ne vom întoarce niciodată”, „Împușcați-ne sau salvați-ne”.

În urmă cu două săptămâni, autoritățile elene au reușit să convingă peste 2.000 de imigranți să renunțe la proteste și să accepte să fie evacuați în centre de azilanți din Atena și să-și depună cererile de azil în Grecia, nu în țări precum Germania sau țările scandinave, spre care plănuiseră inițial să se îndrepte.

În plus, Germania a început, de la finalul lunii noiembrie, să deporteze imigranții care provin din țările balcanice ale căror solicitări de azil nu au fost aprobate, după ce a ajuns la un acord cu Albania, Kosovo și Muntenegru pentru a permite repatrierea solicitanților de azil ale căror documente de identificare au expirat sau au fost distruse. Mulți dintre solicitanții de azil își distrug pașapoartele după ce ajung în țara de destinație finală, motiv pentru care Germania a putut să deporteze doar 30 la sută dintre imigranții ale căror cereri de azil au fost refuzate.

În septembrie, Germania a declarat Albania, Kosovo și Muntenegru țări „sigure”, ceea ce înseamnă că rezidenții acestor state, precum și cei din Macedonia, Serbia și Bosnia, vor fi, în mod automat, neeligibili pentru statutul de azilant. Deciziile de deportare au fost luate în condițiile în care cancelarul german, Angela Merkel, se confruntă cu presiuni din partea conservatorilor din cauză că a permis ca pe teritoriul german să intre sute de mii de solicitanți de azil, mulți dintre ei fiind refugiați din Siria și Irak. Horst Seehofer, premierul landului german Bavaria, una dintre cele mai afectate regiuni germane de criza imigrației, a criticat în nenumărate rânduri politicile cancelarului Germaniei, Angela Merkel, militând pentru impunerea unor măsuri restrictive privind accesul imigranților în Germania în vederea reducerii numărului acestora.

Acord Turcia-UE

În data de 29 noiembrie, Turcia și liderii UE au încheiat, la Bruxelles, un acord prin care numărul de imigranți care sosesc în Europa să fie redus, fiind menținuți pe teritoriul turc în schimbul alocării sumei de trei miliarde de euro guvernului turc. De asemenea, odată cu impunerea unui nou set de măsuri în vederea păstrării refugiaților în țară, Turcia urmează să beneficieze de unele concesii politice. La mai bine de trei săptămâni de la semnarea acordului, potrivit unui document UE, citat de Reuters, numărul imigranților care au venit în Europa din Turcia a scăzut de la 5.000-6.000 la 4.000 de sosiri zilnice. Reducerea înregistrată se datorează și condițiilor meteorologice, care, pe fondul iernii, au descurajat imigranții să mai pornească pe rute periculoase, riscând să moară înecați în Mediterană sau să rămână blocați la frontierele statelor. În Turcia, se află în prezent 2,2 milioane de refugiați, în Iordania 633.000, iar în Libia peste un milion.

Teroriști strecurați printre refugiați, măsuri suplimentare de securitate și intensificarea luptei împotriva SI în Siria

În contextul atentatelor teroriste de la Paris din noaptea de 13-14 noiembrie, soldate cu 130 de morți și peste 350 de răniți și revendicate de rețeaua teroristă Stat Islamic (SI), tot mai multe țări au început să susțină ipoteza că printre refugiații care intră în Europa se strecoară și teroriști. Este cazul unuia dintre atacatorii kamikaze din Paris, asupra căruia a fost găsit un pașaport sirian, care cel mai probabil fusese furat pentru a induce în eroare autoritățile. Dar s-a dovedit că atacatorii din Paris erau, de fapt, cetățeni europeni – francezi și belgieni – de religie musulmană, cu orientări extremiste. Cu toate acestea, măsurile de securitate din întreaga lume, dar mai ales în Europa au fost consolidate, iar Franța și SUA și-au intensificat raidurile aeriene în Siria împotriva rețelei teroriste SI, în timp ce Marea Britanie și Germania s-au alăturat acestei intervenții militare.