Putin a semnat acordul de unire cu Crimeea. Concert festiv în Piața Roșie. Putin: „Nu vor urma și alte regiuni, după Crimeea”
Președintele rus, Vladimir Putin, s-a declarat oficial dispus să ratifice un acord ratificat de Parlament, care prevede integrarea în Rusia a Crimeii, peninsulă din sudul Ucrainei, într-un document publicat marți pe site-ul Kremlinului. El a semnat un acord cu liderii Peninsulei, prin care se atestă faptul că Crimeea devine parte a Federației Ruse. Marți după-amiază, în Piața Roșie de lângă Kremlin, au fost organizate concerte și festivități, iar Putin a ținut un discurs în care a urat bun venit Crimeii în Rusia. Este pentru prima oară după al doilea Război Mondial când Rusia își modifică în mod oficial granițele.
Într-un discurs ținut în fața camerelor reunite ale Parlamentului de la Moscova, Putin a cerut adoptarea a două legi prin care Crimeea și Sevastopol să devină părți ale Federației Ruse. Putin a declarat că în Crimeea vor exista trei limbi oficiale – rusa, tătara și ucraineana.
Putin a comparat intervenția rusească în Crimeea cu operațiunea Occidentului în Kosovo, doar că aici nu s-a tras nici măcar un foc de armă, Putin luând în zeflemea atitudinea Vestului: Cine a mai auzit de o intervenție militară fără niciun foc de armă tras?, s-a întrebat el retoric. Putin a acuzat Vestul că folosește standarde duble, el spunând că Vestul a intervenit în Kosovo, în 1999, însă acum condamnă acțiunile pro-ruse din Crimeea. El spune că atunci operațiunea NATO a fost justificată prin persecutarea etnicilor albanezi de către sârbi.
„Nu-i credeți pe cei care vă sperie cu Rusia și spun că vor urma și alte regiuni după Crimeea. Nu avem nevoie de o divizare a Ucrainei”, a declarat Putin.
El a explicat că Rusia s-a văzut pusă în fața posibilității ca portul de la Sevastopol să fie folosit de forțele NATO, iar acest lucru ar fi amenințat sudul Rusiei, mai spune Putin. „Ei (NATO) sunt băieții buni, dar să-i lăsăm pe ei să vină să ne vadă pe noi, decât să îi vizităm noi pe ei”, a mai spus Putin.
UPDATE 13.05 Iată principalele declarații ale lui Vladimir Putin în fața Parlamentului rus. Gândul a transmis live text.
Putin și-a început discursul printr-un elogiu la adresa Crimeii, spunând că are „o semnificație istorică” pentru Rusia. El spune că referendumul de duminică a respectat principiile democratice.
„Crimeea este o convergență unică de națiuni diferite și, din acest punct de vedere este foarte asemănătoare cu Rusia”, spune Putin.
El a condamnat transferarea Crimeii către Ucraina, în 1954, în cadrul URSS. Putin spune că a fost o decizie neconstituțională, luată în spatele ușilor închise.
„Milioane de ruși s-au culcat într-o țară și s-au trezit în alta”, a spus Putin, care a comparat mutarea rușilor în Ucraina cu mutarea unor „saci de cartofi”. Putin mai spune că rușii au fost persecutați în Ucraina și că limba nu le-a mai fost recunoscută oficial.
Putin a mai declarat că ideea că Peninsula Crimeea este parte a Rusiei este „de nezdruncinat” și că datează de generații întregi.
În Crimeea vor fi trei limbi oficiale: rusa, tătara și ucraineana.
Putin atacă din nou regimul de la Kiev, pe care îl numește „anti-semit” și „rusofob”, spunând că acest regim „a determinat o mare parte din ce se întâmplă acum în Ucraina”. Putin spune că la putere în Kiev sunt „impostori controlați de radicali”.
Putin invocă precedentul Kosovo, creat de Occident, pe care îl acuză că folosește standarde duble. El spune că Vestul a intervenit în Kosovo, în 1999, însă acum condamnă acțiunile pro-ruse din Crimeea. El spune că atunci operațiunea NATO a fost justificată prin persecutarea etnicilor albanezi de către sârbi.
Președintele Rusiei spune că nu se poate vorbi despre o invazie militară a Rusiei în Crimeea, pentru că „nu a existat nici măcar o singură confruntare militară în Crimeea”. Cine a mai auzit de o intervenție militară fără niciun foc de armă tras, se întreabă retoric Putin. În schimb, nu se poate spune același lucru despre intervențiile militare ale Occidentului în Orientul Mijlociu, spune Putin.
„Nu-i credeți pe cei care vă sperie cu Rusia și spun că vor urma și alte regiuni după Crimeea. Nu avem nevoie de o divizare a Ucrainei”, a declarat Putin.
Rusia s-a văzut pusă în fața posibilității ca portul de la Sevastopol să fie folosit de forțele NATO, iar acest lucru ar fi amenințat sudul Rusiei, mai spune Putin. „Ei (NATO) sunt băieții buni, dar să-i lăsăm pe ei să vină să ne vadă pe noi, decât să îi vizităm noi pe ei”.
Putin a cerut Parlamentului să adopte două noi legi, care să facă Republica Crimeea și orașul Sevastopol părți ale Federației Ruse, în baza referendumului din Crimeea.
ȘTIREA INIȚIALĂ. În acest document, președintele rus cere puterilor publice ruse (Guvernului și Parlamentului) să aprobe un astfel de acord și consideră „oportun” să îl ratifice. El a semnat, luni, decretul de recunoaștere a independenței republicii rusofone din sudul Ucrainei, deschizând calea alipirii sale la Federația Rusă.
Putin va vorbi despre acest subiect la ora 11.00 GMT (13.00 ora României) la Kremlin în fața celor două Camere ale Parlamentului rus, a liderilor regiunilor ruse și a reprezentanților societății civile, la două zile după referendumul privind alipirea peninsulei ucrainene la Rusia.
Kremlinul a anunțat că șeful statului este pregătit să ratifice un acord care prevede integrarea în Rusia a Crimeei, peninsulă din Marea Neagră pe care liderul sovietic Nikita Hrușciov a oferit-o Ucrainei în 1954.
Duma (Camera inferioară a Parlamentului rus) a adoptat o declarație de susținere a poporului din Crimeea, promițând să „asigure securitatea” locuitorilor peninsulei „independent de originea lor etnică, de limba și religia lor”.
Luni seara, Putin a semnat deja un decret care recunoaște independența peninsulei separatiste ucrainene Crimeea, o etapă necesară pentru integrarea sa în Rusia. Aceasta urmează să facă obiectul unui acord între două state independente.
Cu puțin timp înainte, UE și Statele Unite, care nu au încetat să condamne preluarea controlului Crimeei de către forțele proruse după destituirea președintelui ucrainean Viktor Ianukovici, au sancționat Rusia.
Anunțate aproape simultan la Bruxelles și Washington, sancțiunile europene și americane, mai degrabă simbolice, se referă la un număr limitat de oficiali ruși și ucraineni proruși și îl ocolesc pe Putin, dar vizează persoane foarte apropiate acestuia, cel puțin cele americane.
Astfel de sancțiuni sunt inedite în istoria relațiilor UE-Rusia de la destrămarea Uniunii Sovietice în 1991.