Putin, amenințare directă la adresa României: Rusia va consolida arsenalul nuclear și are capacități împotriva sistemelor antibalistic

„Rusia va lua măsuri de retorsiune în sensul consolidării capacităților forțelor nucleare. De asemenea, vom dezvolta propriile sisteme antirachetă. Am spus de la început că vom dezvolta sisteme de atac pentru distrugerea oricăror instalații antibalistice”, a declarat Vladimir Putin, marți, potrivit Reuters.

„În ultimii trei ani, companiile militare ruse au dezvoltat și au testat cu succes mai multe sisteme avansate capabile să îndeplinească sarcini într-un mediu antibalistic evoluat. Forțele armate ruse au început să primească aceste sisteme de anul acesta”, a subliniat Putin, potrivit site-ului agenției Sputnik.

Potrivit liderului rus, pretextele conform cărora sistemele antirachetă din Europa de Est ar viza amenințările balistice din partea Iranului și Coreei de Nord ascund adevăratele intenții ale Statelor Unite, de a dobândi superioritate militară.

„Adevăratul scop este neutralizarea potențialului nuclear al altor state, inclusiv al Rusiei și al aliaților ei”, a subliniat Vladimir Putin.

La sfârșitul lunii octombrie, Vladimir Putin atrăgea atenția că extinderea sistemului antirachetă al Statelor Unite în Europa de Est reprezintă o amenințare la adresa capacităților nucleare ruse, exprimând preocupare că infrastructura ofensivă a NATO se apropie de frontierele ruse și evocând un scenariu „foarte periculos”. Rusia a avertizat că elementele antirachetă care urmează să fie instalate la Deveselu reprezintă încălcări ale Tratatului forțelor nucleare intermediare (INF), cerând României și SUA să conștientizeze „responsabilitatea” montării acestor sisteme și să renunțe la plan „cât nu este prea târziu”.

Decizia de instalare a sistemelor de tip MK-41 (n.red. – Aegis, conform terminologiei NATO) „riscă să devină o provocare gravă la adresa securității internaționale”, declara recent Mihail Ulianov, director al Departamentului pentru neproliferare și controlul armamentului din cadrul Ministerului rus de Externe. „Acest pas va fi o nouă încălcare flagrantă de către Statele Unite a Tratatului forțelor nucleare intermediare”, a acuzat oficialul rus. „Statele Unite și România trebuie să înțeleagă amploarea reală a responsabilității acestui sistem și să își dea seama că pot renunța la acest plan cât nu este prea târziu”, adăuga Mihail Ulianov.

Moscova a acuzat de multe ori că sistemele antirachetă care urmează să fie instalate în România și Polonia reprezintă încălcări ale prevederilor Tratatului forțelor nucleare intermediare (INF). În martie, Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, afirma că sistemele MK-41 (Aegis) sunt utilizate pentru rachete cu rază medie și lungă de acțiune – sisteme interzise prin Tratatul forțelor nucleare intermediare. Washingtonul a exprimat propriile nemulțumiri privind presupuse încălcări ale Tratatului de către Rusia.

Ca reacție la acuzațiile Moscovei, Președinția Statelor Unite a comunicat în mai multe rânduri că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forțelor nucleare intermediare (INF).

Statele Unite și NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara amenințări provenind din țări care nu se conformează reglementărilor internaționale, precum Iranul.

Departamentul american al Apărării a anunțat în 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaționale și evaluarea dispozitivelor de apărare, a recomandat Agenției americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eșuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă va fi luată în funcție de rezultate. Cele patru locații propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) și Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe și mobile) și maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie și lungă de acțiune înainte de a intra în spațiul aerian și în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puțin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) și Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.

Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă și medie de acțiune. În prezent, există cel puțin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui „scut antirachetă” NATO în Europa, scopul declarat fiind contracararea amenințărilor reprezentate de țări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmează să fie instalate la baza de la Deveselu (România) și în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.