Raport în Senatul francez: Tranziția în ROMÂNIA și Bulgaria nu s-a încheiat, iar statul de drept nu este perfect

Tranziția nu s-a încheiat în România și Bulgaria, la peste 20 de ani de la înlăturarea comunismului, iar statul de drept „nu este perfect”, afirmă un raport depus recent în Senatul francez.

În raportul intitulat „România și Bulgaria: tranziția neterminată” și realizat în numele Comisiei pentru Afaceri Europene, senatorii Simon Sutour, Michel Billout, Bernadette Bourzai, Jean-François Humbert și Catherine Morin-Desailly afirmă că România și Bulgaria sunt în continuare în faza de tranziție.

Este necesar să se ia în considerate că dictatura a scrificat două din trei generații actuale și a anesteziat societatea civilă. Criza economică este o altă circumstanță atenuantă. Dar aceste două explicații nu ar trebui să conducă la minimizarea dificultăților cu care se confruntă Bulgaria și România în adoptarea ireversibilă a statului de drept.

Publicat la 18 iulie, raportul Comisiei Europene este foarte negativ pentru România și doar puțin mai binevoitor pentru Bulgaria, se arată în raport.

Tranziția este departe de a se fi încheiat în România și avansează lent în Bulgaria, adaugă textul. Acesta subliniază, de asemenea, că legăturile istorice dintre Franța și cele două țări nu trebuie să împiedice luciditatea și îndemnă la vigilență, pentru binele României și Bulgariei, dar și pentru cel al UE.

În plus, raportul atrage atenția asupra faptului că există dificultăți în România și Bulgaria cu privire la folosirea fondurilor europene.

Fondurile structurale și cele de coeziune sunt destinate stimulării recuperării întârzierii față de celelalte state dar, prin amploarea lor, ele pot avea un impact economic important cu condiția să poată fi accesate și absorbite rapid de actorii economici.

Acestea ar fi trebuit să permită o creștere cu 9 puncte a PIB-ului Bulgariei dacă ar fi fost utilizate integral până în 2015 și o reducere a șomajului cu 15 la sută. În România, aceste fonduri ar fi putut reprezenta în fiecare an 3,8 la sută din PIB.

În schimb, lansarea unor programe operaționale a fost dificilă în cele două țări în absența experienței și mai ales a unor capacități administrative și juridice adecvate. Astfel, proiectele au început în Bulgaria abia în 2009. În ceea ce privește accesarea lor, în ianuarie 2012, procentul era de 15 la sută în România și 19 la sută în Bulgaria. Acesta este cel mai scăzut nivel din UE.

Dificila absorbție a fondurilor europene ilustrează dificultățile cu care se confruntă Bulgaria și România și reamintesc că, în reconstruirea unui stat, totul merge mână în mână: pentru că nu s-a încheiat reforma statului de drept și mecanismele administrative și judiciare nu sunt fiabile, fondurile sunt prost absorbite, iar fondurile fiind prost absorbite, nu produc efectele așteptate.

În cadrul minisiunii lor, raportorii au avut întrevederi cu miniștrii pentru Afaceri Europene din cele două țări, care s-au arătat perfect conștienți de problemă și motivați să o rezolve.

Raportul se referă, de asemenea, și la demersul celor două țări pentru aderarea la Schengen.

Ezitările Guvernului francez pecedent cu privire la extinderea spațiului Schengen și mai ales propunerea acestuia de reformare a unor reglementări aplicabile spațiului Schengen și, în special, reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne în circumstanțe excepționale, înființarea unui mecanism de evaluare și supraveghere destinat controlării modului în care este aplicat aquis-ul Schengen și instaurarea unei clauze de salvagardare în materie de vize, au determinat România și Bulgaria să considere că aliatul lor francez acționează împotriva intereselor lor. Totuși, adaugă raportul, în prezent, odată cu schimbarea guvernării, poziția Franței a evoluat și se va reveni la vechile alianțe.