Guvernul din Venezuela este acuzat de comiterea unor crime împotriva umanității, aspect prevăzut într-un raportu publicat miercuri, 16 septembrie, de Organizația Națiunilor Unite.
ONU a investigat cazuri de presupuse execuții extrajudiciare, dispariții forțate, detenții arbitrare și tortură și revizuirea, dar și alte 2.891 de cazuri suplimentare, pentru coroborarea tiparelor în ceea ce privește încălcările legilor și crime.
Misiunea Internațională Independentă de Informare a ONU în Republica Bolivariană a Venezuelei a constatat că guvernul venezuelean, precum și alți agenți de stat și grupuri care lucrau cu ei, au comis „încălcări flagrante”.
„Misiunea a găsit motive întemeiate să creadă că autoritățile și forțele de securitate venezuelene au planificat și executat încălcări grave ale drepturilor omului începând cu 2014, dintre care unele – inclusiv uciderile arbitrare și utilizarea sistematică a torturii – se ridică la gradul de crime împotriva umanității”, a declarat Marta Valiñas, președintele misiunii ONU.
„Departe de a fi acte izolate, aceste infracțiuni au fost coordonate și comise în conformitate cu politicile statului, cu cunoștințele sau sprijinul direct al comandanților și altor funcționari guvernamentali”, a mai precizat aceasta.
Raportul de 411 pagini este primul publicat de misiunea ONU. Comisionat de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, acesta include 48 de studii aprofundate de caz și se extinde asupra execuțiilor extrajudiciare, a detențiilor motivate politic și a torturii, precum și a violenței legate de proteste.
Ministrul venezuelean de externe, Jorge Arreaza, a criticat în repetate rânduri Consiliul ONU pentru Drepturile Omului și Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) ca fiind „părtinitor”.
Raportul evidențiază două forțe de securitate venezuelene ca fiind responsabile pentru aproape două treimi din toate crimele extrajudiciare – Corpul de Investigatori Științifici, Criminali și Criminologici (CICPC) și Forțele Speciale de Acțiune (FAES) ale Poliției Naționale Bolivariene (PNB).
CNN a raportat anterior despre modul de operare al forțelor speciale FAES. Îmbrăcați în uniforme negre și uneori purtând măști de Halloween, apar în număr mare în unele dintre cele mai sărace cartiere din Venezuela – barrios – și vizează tinerii, aparent la întâmplare.
Potrivit raportului ONU, superiorii le-ar da voie ofițerilor FAES să ucidă, iar un videoclip de instruire a membrilor FAES, autentificat de misiunea ONU, arată cum ofițerii sunt încurajați să „omoare criminali fără compasiune”. Oficialii din cadrul PNB / FAES au declarat, de asemenea, misiunii ONU că este o practică obișnuită să ascundă uciderile prin plantarea de arme pentru a simula „confruntări” – un proces de ofițeri denumit plantarea „semințelor”.
„Înalții oficiali dețineau o comandă și un control eficace asupra autorilor și știau despre acțiunilor lor, dar nu au reușit să prevină sau să reprime încălcările. Crimele par să facă parte dintr-o politică de eliminare a membrilor nedoriți ai societății sub acoperirea combaterii criminalității”, a mai explicat Marta Valiñas.
În raportul ONU se susține necesitatea destrămării FAES, dar și pedepsirea celor responsabili.
Pe lângă uciderile extrajudiciare, misiunea ONU a investigat și presupusa represiune motivată politic și tortura făcute de agențiile de informații venezuelene, și anume Serviciul Național de Informații Bolivarian (SEBIN) și Direcția Generală de Contrainformații Militare (DGCIM). Misiunea ONU a constatat că, în timp ce SEBIN i-a vizat pe disidenți politici, activiști pentru drepturile omului și alții percepuți ca fiind împotriva guvernului, DGCIM a vizat personalul militar și civili asociați, despre care se credea că au fost implicați în rebeliuni sau tentative de lovitură de stat.
Potrivit raportului, victimele au fost reținute în afara sistemului oficial al închisorilor, iar procesul echitabil a fost încălcat: au fost acuzate de infracțiuni false și au fost plantate dovezi. Detenția a inclus adesea „tratamente crude, inumane și degradante”, iar un fost director SEBIN a declarat misiunii ONU că există un „comportament cultural” de tortură la serviciul de informații.
Violența în Venezuela nu se limitează la forțele de securitate ale statului, mai ales în ultimii ani, deoarece guvernul a început să se bazeze din ce în ce mai mult pe grupuri civile armate – cunoscute sub numele de „colectivos” – pentru a ajuta la menținerea ordinii publice. În raport se constată că autoritățile nu au intervenit atunci când protestatarii au fost uciși de aceste grupuri.
„Încălcările trebuie să înceteze. Și impunitatea trebuie să înceteze. Autoritățile venezuelene trebuie să efectueze imediat investigații prompte, eficiente, aprofundate, independente, imparțiale și transparente cu privire la încălcări și infracțiuni, trăgându-i la răspundere pe cei vinovați și oferind dreptate victimelor”, a declarat Marta Valiñas, apelând la alte organisme internaționale, precum Curtea Penală Internațională, să ia în considerare acțiuni în justiție împotriva celor responsabili pentru crimele identificate de misiunea ONU.
„Victimele trebuie să aibă o despăgubire completă pentru prejudiciul suferită”, a mai punctat aceasta.