Coreea de Nord a comis și comite numeroase crime împotriva umanității, subliniază Comisia ONU de anchetă asupra situației drepturilor omului în această țară, în primul său raport, difuzat luni, îndemnând Consiliul de Securitate al ONU să sesizeze Curtea Penală Internațională, relatează AFP.
„Comisia a stabilit că încălcări sistematice, extinse și grosolane ale drepturilor omului au fost și sunt comise de către Republica Populară Democratică Coreea, iar în numeroase cazuri aceste încălcări constituie crime împotriva umanității”, se arată în raport, primul atât de detaliat.
Comisia a fost creată în mai 2013 de către Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, la Geneva.
Ea îndeamnă Consiliul de Securitate al ONU, în concluziile raportului, să sesizeze Curtea Penală Internațională (CPI), pentru ca cei vinovați de comiterea acestor crime să dea socoteală.
Președintele Comisiei ONU de anchetă, autralianul Michael Kirby, a declarat luni, după publicarea raportului, că membrii comunității internaționale nu mai pot să spună că nu cunosc situația, ca scuză pentru a nu acționa.
„La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, mulți oameni au spus «nu știam»”, a declarat Kirby, prezentând presei raportul, la sediul ONU, la Geneva. „Acum comunitatea internațională știe”, a continuat el, referindu-se la crimele împotriva umanității denunțate în raport. „Nu va exista posibilitatea unor scuze, în cazul unei inacțiuni, spunând «nu știam»”, a subliniat australianul.
Comisia apreciază că „sute de mii de deținuți politici au pierit în lagăre, în ultimii 50 de ani”, „eliminați gradual prin înfometări provocate în mod intenționat, muncă forțată, execuții, tortură, violuri și refuzul dreptului la reproducere aplicate ca pedepse, avorturi provocate cu forța și infanticiduri”.
Cei trei juriști internaționali care fac parte din Comisie au stabilit că numărul de lagăre și deținuți a scăzut, în urma deceselor și unor eliberări, dar au estimat că între „80.000 și 120.000 de deținuți politici sunt deținuți, în prezent, în patru lagăre-închisori mari pentru politicieni”.
Între politicile care constituie crime împotriva umanității, potrivit definițiilor dreptului internațional, Comisia enumeră „exterminări, asasinate, sclavie, torturi, violuri, avorturi provocate cu forța și alte violențe de natură sexuală, persecutări din motive politice, religioase, rasiale și în funcție de sex, transferuri forțate de populație, dispariții și acte inumane provocând în mod deliberat foamete în mod prelungit”.
Ea menționează, în anii ’90, politici utilizate împotriva unor populații înfometate, „pentru a susține sistemul politic, știind că aceste decizii agravau foametea și moartea unei mari părți a populației”.
Comisia pune în discuție „răspunsul inadecvat”, în ultimii ani, din partea comunității intenaționale, față de aceste crime și solicită ca membrii „comunității internaționale să accepte responsabilitatea de a proteja poporul Coreei de Nord”.
Cei trei juriști din cadrul Comisiei nu au putut să viziteze Coreea de Nord, în pofida faptului că au solicitat acest lucru. Ei au intervievat, în numeroase țări, fugari și martori, în vederea întocmirii acestui raport care are 372 de pagini.
„Sute” de oficiali nord-coreeni ar putea să fie vinovați de încălcarea drepturilor omului și crimele împotriva umanității comise în Coreea de Nord, a estimat luni Comisia.
Întrebat despre numărul de persoane care ar putea să fie învinovățite pentru crimele comise în Coreea de Nord, președintele Comisiei Michael Kirby a răspuns că „ar putea exista sute”, subliniind că numărul unu nord-coreean Kim Jong-un are, de asemenea, „o mare parte de responsabilitate”.
El propune crearea de către ONU a unei structuri care să continue să înregistreze încălcările și să pregătească mijloacele prin care să fie trași la răspundere cei care se fac vinovați de comiterea acestor încălcări.