Secretarul de Stat american Antony Blinken va efectua mâine o vizită în Israel, anunță Times of Israel.
El are o întâlnire programată cu premierul Benjamin Netanyahu, președintele Isaac Herzog, ministrul apărării Yoav Gallant și cu consilierul pentru securitate națională Tzachi Hanegbi.
În vreme ce ministrul cabinetului de război Benny Gantz se confruntă cu un picior rupt, o întâlnire cu Blinken este încă neconfirmată.
Blinken va vizita punctul de trecere a frontierei Kerem Shalom și portul Ashdod mâine după-amiază și se va întâlni cu familiile ostaticilor americani la Tel Aviv.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat marți, 30 aprilie, că Israelul va desfășura o operațiune împotriva ultimului bastion al grupării teroriste Hamas în orașul Rafah din sudul Fâșiei Gaza.
Operațiunea va fi efectuată indiferent dacă se ajunge sau nu la un acord de încetare a focului și de eliberarea ostaticilor, a mai declarat marți premierul Benjamin Netanyahu.
„Ideea că vom opri războiul înainte de a-i atinge toate obiectivele este exclusă”, a spus Netanyahu, potrivit unui comunicat din biroul său, citat de Reuters.
Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, s-a pronunţat în favoarea unei soluţii cu două state în timpul discuţiilor cu omologi din ţări occidentale şi arabe care au avut loc la Riad.,
De asemenea, ea a pledat pentru un ajutor umanitar mai mare acordat Fâşiei Gaza.
În timpul discuţiilor, Baerbock a subliniat că un stat palestinian independent, ca parte a unui proces de pace cuprinzător şi a unei soluţii cu două state, rămâne un obiectiv clar al politicii germane.
Diplomatul german a participat la această întâlnire a miniştrilor de Externe arabi şi europeni de la Riad, iniţiată de Arabia Saudită şi Norvegia, la care pe ordinea de zi s-au aflat perspectiva unei soluţii cu două state şi recunoaşterea Palestinei.
O soluţie cu două state prevede coexistenţa paşnică a Israelului şi a unui stat palestinian, bazat pe graniţele teritoriilor palestiniene ocupate de Israel din 1967 – Cisiordania, Ierusalimul de Est şi Fâşia Gaza.
Cu toate acestea, guvernul israelian respinge definitiv o astfel de soluţie cu două state.
De asemenea, Baerbock a precizat că „acum este o nevoie urgentă de îmbunătăţire a accesului umanitar în Gaza şi de eliberarea ostaticilor”.
„Statele Unite nu sunt în favoarea” unei anchete penale la adresa oficialilor israelieni din cauza conflictului din Fâşia Gaza, într-un moment în care liderii de la Tel Aviv sunt îngrijoraţi de posibile mandate de arestare emise pe numele lor, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.
„Credem că CPI nu are competenţă în această chestiune”, a adăugat Karine Jean-Pierre. „Întotdeauna am fost clari în privinţa anchetei efectuate de instituţia de la Haga”, a subliniat purtătoarea de cuvânt.
Nici Statele Unite, nici Israelul nu sunt membri ai Curţii, însă Autoritatea Naţională Palestiniană a aderat în 2015.
Potrivit agenției de presă Axios, premierul Benjamin Netanyahu i-a cerut preşedintelui american Joe Biden, în timpul unei convorbiri telefonice, să îl ajute să împiedice emiterea de mandate de arestare care i-ar putea viza pe premier, pe ministrul Apărării şi pe şeful Statului Major din Israel.
Karine Jean-Pierre nu a comentat conţinutul conversaţiei dintre cei doi lideri, spunând că aceasta s-a concentrat în principal pe negocierile în curs privind încetarea focului şi eliberarea ostaticilor deţinuţi în Gaza.
Pe 26 aprilie, premierul Benjamin Netanyahu a scris pe reţeaua de socializare X că „ameninţarea cu arestarea de militari şi oficiali ai singurei democraţii din Orientul Mijlociu şi a singurului stat evreiesc din lume este scandaloasă şi ar crea un precedent periculos”.
CPI a deschis o investigaţie în 2021 asupra Israelului pentru posibile crime de război comise în teritoriile palestiniene.
Procurorul Curţii, Karim Khan, a indicat că această anchetă s-a extins şi la ostilităţile declanşate pe 7 octombrie, cu referire la atacul Hamas pe teritoriul israelian și în urma căruia Israelul a lansat o vastă operaţiune militară în Fâşia Gaza.
CPI nu a făcut până acum niciun comentariu cu privire la posibila publicare a mandatelor de arestare.
CPI, care funcţionează din 2002, este responsabilă de urmărirea penală şi judecarea persoanelor vinovate de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii.
În martie 2023, CPI a emis un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin, acuzat de crime de război în Ucraina.