Preşedintele SUA, Joe Biden, a apreciat că o încetare a focului este posibilă „mâine” dacă gruparea palestiniană eliberează ostaticii, relatează AFP.
„Mâine ar putea exista o încetare a focului dacă Hamas eliberează ostaticii”, a dat asigurări Biden în cursul unei recepţii de strângere de fonduri, în apropiere de Seattle, nord-vestul Statelor Unite, la locuinţa unui fost director Microsoft.
Cu o zi înainte, vineri, Biden evitase acest subiect.
Războiul a izbucnit pe 7 octombrie după ce luptători ai Hamas infiltraţi din Gaza au lansat un atac fără precedent împotriva Israelului, ucigând peste 1.170 de persoane. Tot atunci, peste 250 de persoane au fost răpite, iar 128 sunt în continuare captive în Gaza.
Ca ripostă, Israelul a promis că va „anihila” Hamas, aflat la putere în Gaza din 2007, şi că va elibera ostaticii, şi a lansat o ofensivă care s-a soldat până în prezent cu 34.971 de morţi.
Câteva mii de persoane, purtând pancarte şi bannere în sprijinul palestinienilor, au mărşăluit sâmbătă seară la Madrid pentru a cere încetarea focului în Fâşia Gaza şi ruperea relaţiilor între Spania şi Israel.
Manifestaţia, la care au participat aproximativ 4.000 de persoane, potrivit autorităţilor, a fost organizată la apelul a circa 30 de organizaţii înainte de marcarea a 76 de ani de la Nakba („catastrofă”, în arabă), care reprezintă pentru palestinieni exodul a 760.000 de persoane în timpul războiului din 1948, după crearea statului Israel.
Mai mulţi demonstranţi au purtat pancarte care denunţau un „genocid în Gaza” şi încurajau „rezistenţa” poporului palestinian.
„Au forţat oamenii să se înghesuie în sudul Fâşiei Gaza şi acum sunt din nou mutaţi dintr-un loc în altul în condiţiile în care nu mai există un loc sigur”, a denunţat Jaldia Abubakra, o femeie în vârstă de 57 de ani, referindu-se la evacuările ordonate de armata israeliană la Rafah.
Studenții spanioli au protestat și ei
În ultimele zile, studenţii spanioli au organizat proteste paşnice în campusuri din Madrid, Barcelona şi Valencia, alăturându-se mişcării de mobilizare apărute în mai multe universităţi americane şi europene.
Conferinţa rectorilor spanioli a declarat săptămâna aceasta că s-a angajat să „revizuiască şi, după caz, să suspende” acordurile de colaborare cu universităţile şi centrele de cercetare israeliene care „nu şi-au exprimat un angajament ferm pentru pace şi respectarea dreptului internaţional umanitar”.
Spania, considerată vocea cea mai critică din Europa la adresa Israelului, depune eforturi pentru a convinge şi alte capitale europene să recunoască un stat palestinian.