Statele Unite „nu închid ochii” la victimele de la Rafah, dar îşi menţin sprijinul pentru Israel, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, reacţionând la masacrul israelian de duminică, ce a stârnit indignare internaţională.
Palestinienii au folosit termenul „masacru”, în timp ce israelienii au recunoscut doar că a fost un „accident tragic”.
Un atac cu bombă asupra unei tabere de refugiați din Rafah a dus la moartea a 45 de persoane și rănirea altor 249.
„Nu este ceva la care închidem ochii”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate, John Kirby, la un briefing de presă, ca răspuns la întrebarea unui reporter despre „câte cadavre carbonizate” îl vor face pe Joe Biden să-şi schimbe politica faţă de Israel.
„După atacul de duminică, nu pot vorbi despre o schimbare a politicii” de sprijin pentru Israel, a adăugat el.
Joe Biden a avertizat în repetate rânduri Israelul împotriva unei ofensive majore în Rafah, în sudul Fâşiei Gaza, un teritoriu palestinian devastat de peste şapte luni de război.
Departamentul american al Apărării a transmis anterior că Statele Unite consideră în continuare operaţiunea israeliană de la Rafah ca fiind „limitată”, în ciuda atacului de duminică.
„Încă mai credem că ceea ce se întâmplă la Rafah, ceea ce face armata israeliană, este limitat”, a declarat Sabrina Singh, purtătoare de cuvânt adjunctă a Pentagonului, într-un briefing de presă.
Statele Unite rămân cel mai mare susţinător militar şi diplomatic al Israelului şi au criticat dorinţa procurorului Curţii Penale Internaţionale (CPI) de a emite mandate de arestare pentru liderii israelieni, inclusiv premierul Benjamin Netanyahu.
Dar, „nu credem că sancţiunile împotriva CPI sunt abordarea corectă”, a spus Kirby, după apelurile unor senatori republicani de a adopta sancţiuni împotriva instanţei, aşa cum a făcut Donald Trump când era preşedinte al Statelor Unite împotriva unui procuror al acestui organism.
Fostul general Yair Golan a fost ales marţi în funcţia de şef al Partidului Laburist din Israel, în timp ce această formaţiune de stânga, aflată în criză, are doar patru din cele 120 de locuri din parlament.
„Începem un parcurs care va conduce ţara noastră iubită spre un viitor promiţător”, a spus Golan, imediat după anunţarea rezultatelor.
Acest militar de carieră, în vârstă de 62 de ani, care a ocupat funcţia de şef-adjunct al Statului Major, a intrat în politică în 2019, alături de fostul premier Ehud Barak, şi a fost ales membru al Knesset-ului pe o listă comună de stânga în 2020.
Ministru-adjunct al Economiei şi industriei în 2021, în guvernul de uniune al lui Naftali Bennett, el a candidat fără succes pentru conducerea partidului secular de stânga Meretz, în 2022, după care şi-a anunţat candidatura pentru conducerea Partidului Laburist în luna martie.
O figură controversată, după un discurs ținut în 2016, când a părut să facă o comparaţie între societatea israeliană şi ascensiunea fascismului în Europa, în anii 1930, el a fost lăudat după 7 octombrie, după ce a decis să se alăture luptei împotriva Hamas pe teritoriul israelian, la scurt timp după atacul surpriză al comandourilor islamiste.
Conform unor relatări media, el a salvat cel puţin şase persoane de la locul festivalului Nova, scena unui masacru care a dus la moartea a cel puţin 364 de persoane.
Golan a fost ales marţi cu 95% din voturile membrilor partidului, care şi-au exprimat votul în proporţie 60,6%.
Moştenitor al Mapai, partidul lui David Ben-Gurion, fondatorul statului Israel, Partidul Laburist a deţinut puterea în Israel între 1948 şi 1977 şi apoi între 1999 şi 2001.
Yair Golan a cerut unirea partidelor de stânga pentru a oferi „o alternativă” de putere în faţa actualului guvern de dreapta condus de Benjamin Netanyahu.