RĂZBOIUL GAZELOR: Rusia a oprit în totalitate livrările de gaze pentru Ucraina. ANUNȚUL lui Victor Ponta. UPDATE

Începând cu ora 9:00, ora României (10:00, ora Moscovei), Naftogaz (Ucraina) a trecut la un sistem de plată în avans pentru gazele naturale livrate de Gazprom (Rusia), anunță rușii: „Începând de astăzi, compania va primi doar gazul pe care l-a plătit”. Rușii subliniază că Ucraina nu a efectuat nicio plată aferentă lunii iunie. Gazprom a redus livrările de gaze către Ucraina din momentul expirării (ora 9:00, ora României) ultimatumului pentru plata parțială a datoriei, conform unei surse anonime din interiorul gigantului rus, care a vorbit cu Reuters.

UPDATE 14:15 Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a dat asigurări, în urmă cu puțin timp, că românii nu vor fi afectați, „nici măcar în lunile de iarnă”, de criza gazelor. „Nu cred că trebuie să fim îngrijorați”. România nu se va afla în situația apariției unor probleme serioase cu alimentarea cu gaze, nici măcar în iarnă, a subliniat ministrul, adăugând că avem în stocare 1,35 de miliarde de metri cubi de gaz natural, planul fiind ca, până în octombrie, capacitatea să depășească 2 miliarde de metri cubi.

UPDATE 12:43 Comisarul european pentru Energie a avertizat luni asupra riscului unei penurii de gaze în această iarnă pentru Europa, pe fondul disputei dintre Rusia și Ucraina, scrie Mediafax, care citează AFP.

NEWS ALERT Curtea de Apel București, DECIZIE privind cererea lui Călin Georgescu de reluare a turului doi al alegerilor prezidenţiale

16:24

FOTO-VIDEO TRAGEDIE pe o șosea din Olt, în Ajunul Anului Nou. Două persoane au murit, după ce mașina în care se aflau a fost spulberată de un tânăr de 21 de ani

16:13

UPDATE 12:40 Rusia a „redus la zero” livrările de gaze către Ucraina, a anunțat luni un ministru ucrainean, citat de AFP.

UPDATE 12:20 Premierul Victor Ponta, la începutul ședinței BPN al PSD: „Vedeți că situația în regiune se deteriorează, se opresc gaze. Azi de dimineață am stat cu ministrul Energiei și vreau să dau un semnal de acum, imediat, că pentru România pe termen scurt, șase luni, nu e niciun fel de problemă, avem rezervele necesare. Principala responsabilitate privind stabilitatea se îndreaptă către noi ca fiind partidul cel mai mare din coaliția de guvernare. Vreau să vă rog pe toți în toate structurile pe care le reprezentați – Parlament, structuri locale, Guvern – să dați același mesaj că e o perioadă în care România are nevoie mai mult decât orice de seriozitate și stabilitate”.

UPDATE 10:00 Gazprom avertizează Bruxelles-ul că se poate aștepta la „posibile perturbări” ale livrărilor de gaze către UE, potrivit AFP. Totodată, rușii vor să se adreseze Curții de Arbitraj de la Stockholm pentru a recupera datoria pe care o are Ucraina.

„Nu am ajuns la un acord și este puțin probabil să ne întâlnim din nou. Suntem deja în avion” în drum înapoi către Moscova, a declarat telefonic pentru AFP Serghei Kuprianov, un purtător de cuvânt al gigantului semipublic Gazprom, după negocierile purtate la Kiev, mediate de Uniunea Europeană (UE).

Gazprom a dat ultimatum Kievului până luni, la ora 6.00 GMT (9.00, ora României), să ramburseze o datorie în valoare de 1,95 de miliarde de dolari.

„Dacă nu primim banii până atunci, nu vom mai furniza gaze naturale”, a declarat Kuprianov.

Rusia a amenințat că întrerupe livrările de gaze naturale către Ucraina luni, la ora 6.00 GMT (9.00, ora României), după eșecul negocierilor de la Kiev, o măsură susceptibilă să perturbe aprovizionarea în Europa și să agraveze cel mai dur conflict de pe continent de la Războiul Rece, relatează AFP.

Livrările de gaze naturale rusești către Europa, din care aproape jumătate tranzitează teritoriul ucrainean, riscă să fie afectate, ca în timpul conflictelor gazifere anterioare, în 2006 și 2009.

Oficiali ucraineni și europeni au declarat că încă mai speră la un compromis.

La Bruxelles, Comisia Europeană (CE) a declarat, într-un comunicat, că este „convinsă” că între Kiev și Moscova încă mai este posibil un acord.

„Vom încerca să ne întâlnim din nou cât mai rapid posibil”, a anunîat anterior o sursă europeană.

„Sperăm că economia și bunul simț vor prevala asupra politicii”, a declarat pentru presă Andrii Kobolev, conducătorul grupului de stat ucrainean Nafrogaz.

Kievul a refuzat creșterea prețului decisă de către Moscova după instalarea la putere a liderilor prooccidentali, la sfârșitul lui februarie, în urma îndepărtării prorusului Viktor Ianukovici. Prețul a 1.000 de metri cubi de gaze a crescut atunci de la 268 la 485 de dolari, un preț fără echivalent în Europa. În „ultima (sa) ofertă”, Moscova a propus 385 de dolari.

Șeful diplomației ruse Serghei Lavrov a denunțat duminică „aroganța” Kievului, care „respinge un compromis rezonabil”, un lucru explicabil, în opinia sa, prin ingerința unui „stat terț”.

După ce a apărut speranța unei destinderi, în urma primelor contacte între președintele rus Vladimir Putin și noul președinte ucrainean Petro Poroșenko, tonul a urcat între Kiev și Moscova în acest weekend.

Dependența Europei de gazul rusesc: media importurilor de 25%, țări dependente 100%

Procentul importurilor de gaz rusesc, pe țări. Sursa: The Economist.

Mult temuta dependență a Europei de gazul rusesc nu este atât de covârșitoare pe cât sună, însă reprezintă o amenințare reală, pentru că unele țări depind 100% sau în proporții mari de importurile de gaz din Rusia. Media importurilor rusești în UE era însă de doar 24% în 2012, conform The Economist. În 2013, acestea au crescut la 39%, conform Comisiei Europene.

Țările absolut captive în monopolul energetic al Moscovei sunt Lituania, Estonia, Letonia și Finlanda, care importau 100% din necesarul de gaz din Rusia, în 2012. Le urmează îndeaproape Bulgaria (89%), Slovacia (83%) și Ungaria (80%). Slovenia, Austria, Polonia, Cehia sau Grecia importă și ele mai mult de jumătate din necesarul intern de gaz din Rusia.

România stă bine din acest punct de vedere, nebazându-se pe importurile de gaz din Rusia decât în proporție de 24% în 2012, în ultimii ani această cifră nedepășind 30%, în funcție de duritatea iernilor.

Principala problemă este însă că aproximativ jumătate din exporturile de gaz ale Rusiei către Europa trec prin Ucraina, iar dată fiind criza dintre cele două țări, există riscul să asistăm din nou la o „închidere a robinetului”, similară cu crizele din 2009 sau din 2006, când Europa a rămas fără gaze în plină iarnă, din cauza disputelor Kiev-Moscova. Deja Gazprom a anunțat că tarifele la gaz pentru Ucraina vor crește cu 44%, la 385 de dolari pe mia de metri cubi, ca urmare a răsturnării regimului Ianukovici și a orientării Ucrainei către asocierea cu UE.

O criză a gazelor provocată pe relația Ucraina-Rusia nu ar mai fi însă atât de serioasă ca în trecut, pentru că Europa a început să lucreze deja la diversificarea resurselor de gaz și la interconectarea rețelelor interne de furnizori.

Totuși, influența politică pe care Rusia o exercită prin intermediul exporturilor sale de gaze nu trebuie văzută ca o stradă cu sens unic. Politica de închidere a robinetului nu funcționează așa de ușor pe cât este percepută de public, pentru că, în primul rând, Rusia este interesată să își valorifice financiar resursele. Exporturile de gaz și de petrol ale Rusiei constituie aproximativ 70% din exporturile anuale ale Rusiei, aducând venituri de peste 500 de miliarde de dolari, adică mai mult de jumătate din bugetul Federației Ruse. Piața europeană joacă un rol important în această schemă de business, pe care Rusia nu îl poate sacrifica prea ușor.

Rețelele de gaz ale Rusiei în Europa

Conductele de gaz ale Rusiei și ieșirile spre Europa.

În ultimii ani, chiar Rusia a lucrat la o diversificare a căilor de transport al gazului către Europa, pentru a nu mai depinde de țări de tranzit ca Ucraina sau Belarus, principalele căi de acces ale gazului rusesc către Europa. Astfel, o criză ruso-ucraineană cu efecte de tip „închiderea robinetului” nu este de dorit nici de către ruși, care pun mai presus interesul de business, decât cel politic, în zona occidentală, pe scurt vor să-și vândă gazele la un preț cât mai bun.

Gazul rusesc intră în Europa prin conducta Yamal, care trece prin Belarus către Polonia și Germania, prin conducta Blue Stream, care duce gazul rusesc către Turcia, prin conducta Nord Stream, care duce gazul rusesc direct în Germania, prin Marea Baltică, evitând ruta Belarus-Polonia. Principalul proiect la care visează Rusia pentru a-și acoperi rețeaua de distribuție a gazului în Europa este South Stream, care ar urma să treacă prin Marea Neagră și Bulgaria, către sudul și centrul Europei. Proiectul evită Ucraina, scăpând astfel de efectele unei crize politice cum este cea actuală.