Reacția României după declarațiile de la Kremlin: MAE respinge categoric alegațiile și amenințările, inclusiv referirile la pretinsa rusofobie
Ministerul Afacerilor Externe a reacționat față de declarațiile purtătorului de cuvânt al MAE rus privind intenția de consolidare a prezenței militare americane și NATO pe teritoriul României, respingând categoric amenințările venite din partea rusă.
„Ministerul Afacerilor Externe respinge categoric alegațiile și amenințările formulate de partea rusă, prin purtătorul de cuvânt al MAE rus, la data de 13 august 2020, inclusiv referirile la pretinsa rusofobie, pe care le consideră total neadecvate în raport cu spiritul cooperării internaționale și al dezvoltării pașnice a relațiilor internaționale”, a transmis MAE, vineri, printr-un comunciat de presă.
MAE: Măsurile adoptate sunt pur defensive
Reacția a venit după ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a criticat joi planurile SUA privind desfășurarea în România a unei părți din unitățile militare americane retrase din Germania și a transmis avertismente capitalelor est-europene.
„Washingtonul nu ascunde că aceste măsuri fac parte din eforturile de consolidare a aşa-numitei ‘axe nord-sud’ de la Marea Baltică până la Marea Neagră, destinată să devină linie de ‘descurajare’ a Rusiei. România este considerată în cadrul acestui plan drept cap de pod cheie pentru proiectarea forţei în regiunea Mării Negre”, a declarat Zaharova, citată de Agerpres.
„Este clar că astfel de tentative provocatoare nu vor rămâne fără un răspuns adecvat din partea Rusiei. Acest fapt ar trebui luat în considerare şi în capitalele acelor ţări din Europa de Est, care zi şi noapte se gândesc ce ar mai putea să inventeze în materie de rusofobie, invitând pe teritoriul lor soldaţi americani. Le sfătuim să cântărească minuţios toate riscurile şi să se gândească serios la consecinţe”, a avertizat dur purtătoarea de cuvânt a MAE rus.
În reacția transmisă vineri, MAE reiterează că „procesul aliat de consolidare a securității în regiunea Mării Negre este parte a răspunsului legitim și conform dreptului internațional la intensificarea provocărilor la adresa securității euro-atlantice după anexarea ilegală a peninsulei Crimeea și aprofundarea de către Federația Rusă a eforturilor de militarizare a bazinului Mării Negre. În repetate rânduri, atât NATO, cât și aliații au evidențiat clar că măsurile adoptate în acest scop sunt pur defensive și conforme cu angajamentele internaționale, pe care Alianța Nord-Atlantică le respectă strict”.
„În același timp, Actul Fondator NATO-Rusia, invocat de partea rusă, se referă în Capitolul I, intitulat Principii, la respectul pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a tuturor statelor, precum și la dreptul acestora de a alege mijloacele în vederea asigurării propriei securităţi”, a transmis MAE.
„Suntem la un punct de inflexiune în istoria NATO. Mutăm forțele armate din Europa Centrală, din Germania, spre Est, în zona Mării Negre și Polonia, unde sunt noii noștri aliați pe care vrem să îi asigurăm de sprijinul nostru”, a declarat Mark T. Esper, secretar american al Apărării, acum două săptămâni.