Rebelii proruși din Donețk nu sunt de acord cu raportul olandez cu privire la MH17
Zaharcenko a declarat pentru BBC că ancheta asupra dezastrului „nu a fost deloc realizată corect”.
Între timp, șeful aviației ruse a îndemnat miercuri organismul ONU pentru aviație civilă să deschidă o anchetă.
Occidentul și Ucraina afirmă că rebelii proruși au doborât Boeingul 777, însă Rusia acuză forțele ucrainene.
Avionul – care zbura de la Amsterdam la Kuala Lumpur – s-a prăbușit în estul Ucrainei, în toiul conflictului armat dintre trupe guvernamentale ucranene și separatiști proruși, în iulie, anul trecut.
Un raport final cu privire la dezastru a fost dat publicității marți, după 15 luni de anchetă, de către o echipă internațională condusă de către Biroul Olandez pentru Securitate.
Cele mai multe dintre victime sunt olandezi – 196, inclusiv unii cu dublă cetățenie. Ceilalți pasageri și membri echipajului proveneau din zece țări.
Raportul a stabilit că o rachetă Buk de fabricație rusească a lovit partea stângă din față a avionului, provocând ruperea altor părți ale aeronavei. Experții afirmă că atât armata rusă, cât și cea ucraineană dețin acest tip de rachetă.
Însă Zaharcenko, liderul „republicii populare” de la Donețk (DNR), a dezmințit miercuri că forțele sale au deținut lansatoare de rachete de tip Buk.
El a criticat Biroul, miercuri, întrebând de ce nu a dezvăluit cui a aparținut racheta sau locul din care a fost trasă.
Potrivit reglementărilor care guvernează anchetele cu privire la incidente internaționale, Biroul olandez nu are autoritatea să atribuie vine.
„De ce n-au primit malayesienii acces? De ce n-au luat toată epava? Încă nu au luat toată epava”, a declarat el pentru BBC.
Situația instabilă în domeniul securității din estul Ucrainei a afectat eforturile de recuperare a fragmentelor aeronavei și trupurilor, imediat după tragedie.
Întrebat despre un comunicat emis de către rebeli imediat după prăbușirea MH17, prin care aceștia anunțau că au doborât un avion ucrainean de transport, Zaharcenko a răspuns că era „probabil un fals”.
El a criticat Guvernul ucrainean pentru că nu a închis spațiul aerian în zona devastată de conflictul armat în estul țării – aspect relevat, de asemenea, de Biroul Olandez pentru Securitate.
Președintele Biroului Djibbe Joustra a declarat că existau suficiente motive pentru închiderea spațiului aerian ucrainean – o măsură pe care Ucraina nu a luat-o.
Ministrul ucrainean de Externe Pavlo Klimkin a apărat decizia țării sale de a nu închide spațiul aerian. El a declarat marți pentru presă că nimeni nu bănuia că în Ucraina au fost aduse asemenea rachete antiaeriene sofisticate.
Klimkin a lăudat raportul, îndemnând o altă anchetă olandeză, penală, care se află în curs, să-i aducă pe vinovați în fața justiției.
Șeful Agenției federale ruse pentru aviație Oleg Storcevoi a declarat că el „contestă categoric” ancheta olandeză, pe care a catalogat-o drept „nefondată și părtinitoare”.
El a anunțat că a cerut Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) să deschidă o anchetă asupra incidentului.
Rusia a opus un vot de veto unui proiect de rezoluție al Consiliului de Securitate al ONU care crea un tribunal internațional pentru judecarea celor vinovați de doborârea MH17. Președintele rus Vladimir Putin aprecia la acea vreme că înființarea tribunalului este „prematură” și „contraproductivă”.
Spre deosebire de raportul olandez, firma rusă de stat care produce rachete Buk – Almaz-Antey – a afirmat marți că avionul a fost doborât cu o rachetă de tip Buk de către forțele ucrainene.
În baza unei simulări, firma a afirmat că racheta a fost trasă de la Zaroșcenke, o localitate situată la momentul respectiv într-o zonă aflată sub controlul forțelor ucrainene, la aproximativ 20 de kilometri de zona desemnată în raportul olandez.
Almaz-Antey a mai apreciat că racheta folosită în atac este un model vechi de decenii care nu se mai află în serviciul forțelor ruse.