Referendumul din Scoția și efectul „Braveheart”: Cum a reușit filmul lui Mel Gibson să învioreze naționalismul scoțian

În urmă cu doi ani, odată cu lansarea campaniei „Yes Scotland”, scoțienii au fost îndemnați să privească în urmă, către istorie, și să-și reafirme libertatea și independența de Regatul Unit. Nu a durat mult, desigur, până ce în discuție și-a făcut loc cunoscutul film din 1995 „Braveheart”/„Inimă neînfricată”, regizat de Mel Gibson. Ilustrând un moment de profundă mândrie scoțiană, care să alimenteze naționalismul de vreme nouă al scoțienilor, analogiile, metaforele și trimiterile la „Braveheart” au fost nelipsite din discursurile politice și din analizele de presă.

Bazată pe poemul „The Actes and Deidis of the Illustre and Vallyeant Campioun Schir William Wallace”, semnat de Blind Harry, drama îl portretizează pe William Wallace – interpretat în această producție de Gibson -, o figură emblematică în istoria Scoției.

William Wallace – povestea reală

SURSE Șefii Parlamentului, aleși luni dimineață. Daniel Suciu, PSD, la Camera Deputaților și Ilie Bolojan, PNL, la Senat

17:12

ACTUALITATE Victor Ponta: „Am stat la masă cu o persoană care avea o avere mai MARE decât PIB-ul României”

17:00

Wallace, cavaler și nobil scoțian, a devenit eroul acestei națiuni, fiind cel care și-a condus poporul în timpul războiului purtat pentru căpătarea independenței față de Anglia.

Practic, povestea sa începe în anul 1296, când regele englez Edward I Longshanks a cucerit Scoția și a instituit un regim de ocupație opresiv, în care mii de persoane sunt ucise. Printre victime s-a aflat și soția lui Wallace, drept pentru care acesta decide să o răzbune, omorându-l pe șeriful englez al orașului Lanark, William Heselrig. Gestul său îl transformă imediat în lider al clasei oprimate. În jurul său se adună oameni din toate colțurile țării, alături de care Wallace pornește o adevărată mișcare de eliberare de sub dominația engleză.

Concomitent cu această mișcare, în nordul Scoției, începe o altă răscoală, însă cu aceleași scopuri, condusă de un apropiatl al lui Wallace, Andrew Moray. Cele două „armate” se reunesc în timpul bătăliei de la Stirling Bridge, când cei 6.000 de scoțieni reușesc să învingă englezii. Wallace a primit atunci titlul de Comandant al Armatei și Protector al Scoției.

Sfidarea regelui Longshanks a continuat însă, Wallace invadând comitatele Northumberand și Cumberland. Lupta s-a mutat în apropierea orașului Falkirk, dar de data aceasta eroul scoțian a fost învins.

Timp de patru ani, între 1299 și 1303, Wallace s-a ascuns, drept pentru care a fost declarat „proscris”. Trădat de John de Menteith, William Wallace este prins în anul 1305 și, în urma unui proces în care nu a avut dreptul să vorbească sau să fie apărat, este condamnat la moarte și executat. Capul său a fost expus pe Podul Londrei, iar rămășițele sale în Berwick, Perth, Stirling și Newcastle, ca „lecție” pentru scoțienii care ar fi fost tentați să-i urmeze exemplul.

Scoția și-a capătat ulterior independența, de facto, în 1314, în urma bătăliei de la Bannockburn.

Filmul lui Mel Gibson, o istorie „romanțată”

În lumina acestor fapte, invocarea lui William Wallace în filmul lui Mel Gibson, „Braveheart”, nu a făcut decât să reanime sentimentele naționaliste ale scoțienilor, a remarcat presa internațională în repetate rânduri.

„Această imagine a lui Braveheart a devenit atât de mult folosită în această perioadă a descentralizării. Cred că Scoția era, într-un fel, pregătită să-și însușească această imagine de conducător de trib celtic, sălbatic, gata să-și apere regatul care trebuie separat de Anglia”, a explicat prof. Sally Morgan de la Universitatea Massey pentru abc.net.  „(Scoția, n. red) și-a format propriul parlament, chiar dacă nu a devenit independentă, iar la vremea respectivă, nevoia de separare de Anglia a început să pară, cred eu, mult mai reală”, a adăugat aceasta.

FOTO: Secvență din filmul „Braveheart”

Pelicula a devenit atât de importantă încât, odată cu demararea campaniei pentru referendum, secvențe și discursuri din film au început să fie utilizate în promovarea ideii „Yes Scotland”. Mai multe postere cu Mel Gibson interpretând rolul lui Wallace au fost distribuite, însoțite fiind de mesajul: „Azi, nu doar Inimile neînfricate aleg independența – ci și capetele înțelepte„.

Impactul cel mai puternic al acestor cuvinte s-a răsfrânt asupra bărbaților din Scoția, arăta o analiză citată de The Independent. Asta pentru că această categorie a populației îl păstrează în memorie pe Wallace, inconștient, ca pe un „macho”, arăta sursa amintită. El conturează imaginea scoțianului puternic, neînfricat, hotărât să lupte pentru libertate și independență.

Cu toate acestea, multe voci au invocat anumite aspecte „înșelătoare” legate de filmul actorului și regizorului american, chiar dacă acesta a explicat în numeroase rânduri că „Braveheart” a este o variantă „romanțată” a episoadelor istorice despre care vorbește.

„Unii oameni spun că, în prezentarea poveștii, am modificat istoria. Nu mă deranjează asta pentru că am vrut să ofer o experiență cinematografică, iar eu cred că filmele trebuie în primul rând să distreze, apoi să educe și să inspire”, afirma Gibson în timpul unui interviu oferit în anul 2009.  „În unele povești în care am citit despre el, am aflat că nu era chiar atât de drăguț precum l-am prezentat în film. L-am romanțat puțin, dar acesta este limbajul filmului – trebuie să-l faci acceptabil din punct de vedere cinematografic. De fapt, era un monstru – întotdeauna mirosea a fum pentru că incendia sate întregi (…). Dar a trebui să înclinăm puțin balanța pentru că cineva trebuia să fie personajul pozitiv, și altcineva, cel negativ, iar fiecare poveste are propriul punct de vedere”.

FOTO: Secvență din filmul „Braveheart”

Ulterior însă, Gibson a mărturisit că nu s-a așteptat că pelicula să aibă un asemenea ecou în rândul scoțienilor.

„Se pare că a devenit o referință importantă pentru Scoția. Mă așteptam la asta când l-am turnat? Bineînles că nu. Și nici nu a fost acesta motivul pentru care l-am făcut. Principalul meu motiv a fost acela de a spune o poveste bună și să fiu, pe cât posbil, fidel istoriei dar într-un mod cinematografic”, a explicat el. 

Scopul a fost atins, „Braveheart” fiind un real succes în industria cinematografică. În anul 1996, a fost recompensat cu nu mai puțin de cinci premii Oscar, printre care și cele pentru „Cel mai bun regizor” și „Cel mai bun film”.

Deși a fost sursă de inspirație de-a lungul acestei campanii pentru independența Scoției, Mel Gibson nu s-a pronunțat pe marginea ruperii Regatului Unit, el rămânând departe de peisajul public după numeroasele scandaluri în care a fost implicat în ultimii ani.