Regiunea din China unde supravegherea populației este totală. Cum funcționează sistemul „Big Brother” de care nimeni nu se poate ascunde

Eforturile Chinei de a combate o grupare separatistă violentă, formată din etnici uighur musulmani, au degenerat într-un experiment de mari dimensiuni în Xinjiang, a cărui capitală este Urumqi. Aici este un adevărat laboratorul high-tech de sorginte social și activiștii pentru drepturile cetățenilor spun că guvernul vrea să extindă restricțiile la nivel național, relevă un reportaj Wall Street Journal.

Este imposibil să te miști în regiune fără să fii supravegheat. Cetățenii și vizitatorii trec de numeroase filtre, camere de supraveghere și scannere moderne, care „scanează” cardurile de identitate, privirea și uneori „chiar întregul corp”. Când vânzătorul de fructe Parhat Imin a folosit cardul la un birou telecom, în vara lui 2017, fotografia lui a fost semnalată cu un „X”. Din acel moment, fiecare scanare a cărții sale de identitate a declanșat o alarmă. Nu știe ce înseamnă acest avertisment, dar crede că are legătură cu o listă de supraveghere a guvernului, deoarece este uighur și a avut întâlniri dese cu poliția.

„M-au pus pe o listă neagră”

Omul spune că nu mai călătorește, deoarece se teme să nu fie reținut. „M-au pus pe o listă neagră”, spune acesta. „Nu pot merge nicăieri”.

În toată China, autoritățile folosesc noi tehnologii de supraveghere a oamenilor și vor să le controleze comportamentul. Restricțiile s-au înmulțit odată cu venirea lui Xi Jinping la putere. Guvernul din China se află în alertă după atentatele teroriste din 2014, în cazul cărora autoritățile au dat vina pe militanții din Xinjiang, „inspirați” de teroriștii ISIS. Astfel, s-a recurs la o tehnologie de ultimă oră, care „sufocă” populația.

În cadrul unei expoziții din octombrie 2017, directorul unei companii care furnizează tehnologii de identificare/verificare a spus că Xinjiang este cel mai bine păzit loc din lume. Pentru fiecare 100.000 de oameni monitorizați de poliție în regiune, se folosește aceeași tehnologie ca în cazul a milioane de chinezi, monitorizați la nivel național.

Autoritățile din Xinjiang au refuzat să răspundă la întrebările legate de supravegherea în masă. În timpul unei călătorii pe o autostradă modernă din regiune, doi jurnaliști WSJ au trecut de numeroase filtre. Călătoria a fost una tensionată și stranie.

La unul din filtre, reporterii au fost coborâți din mașină și interogați în legătură cu scopul vizitei lor. Mai mult, poliția a scanat documentele și fețele șoferilor acestor autoturisme.

La intrarea în Hami, un oraș cu 500.000 de locuitori, poliția i-a pus pe jurnaliști să stea în fața unei bănci, unde rulau pe televizoare transmisiuni de la camerele de supraveghere, până când le-au fost scanate pașapoartele.

Toate restaurantele din zonă au camere de supraveghere, „pentru a preveni atacurile teroriste”. După ce au avut mai multe întâlniri neplăcute cu poliția, care a făcut exces de zel, jurnaliștii străini au dat „nas în nas” cu alte elemente desprinse parcă dintr-un film distopic: spre vest, scannerele de iris și cele corporale au fost adăugate arsenalului de securitate.

Darren Byler, un cercetător antropolog din cadrul University of Washington, care a studiat timp de doi ani migrația din Xinjiang, spune că o paralelă poate fi făcută cu regiunile West Bank și Fâșia Gaza, unde guvernul israelian a creat un sistem de filtre și supraveghere biometrică, pentru a ține evidența palestinienilor.

„Note” de la 1 la 6

Autoritățile chineze încearcă de 2.000 de ani să controleze Xinjiang, o regiune cu 23 milioane de locuitori, de două mai mare ca statul Texas. Poliția folosește formulare pentru colectarea datelor personale de la uighuri. Unul din acestea cuprinde secțiuni legate de obiceiurile de rugăciune ale cetățenilor și „îi întreabă” dacă au luat legătura cu persoane din afara țării. Există secțiuni în care oficialii oferă „note” pentru „persoanele de interes”, de la 1 la 6. Oamenii sunt nevoiți să completeze căsuțele, fiind încadrați în categorii precum „prezintă siguranță”, „siguranță medie” și „prezintă nesiguranță”.

China Communications Services Co. Ltd., o subsidiară a gigantului telecom de stat China Telecom, a semnat contracte anuale de 38 milioane de dolari pentru a furniza platforme de supraveghere pentru moscheile din Xinjiang.

Xiamen Meiya Pico Information Co. Ltd. a colaborat cu poliția din Urumqi pentru a adapta un dispozitiv hand-helt, folosit până atunci la investigarea infracțiunilor economice, astfel încât să scaneze smartphone-urile pentru conținut cu caracter terorist.

Dispozitivul, a cărui descriere a fost ștearsă de pe site-ul companiei, arăta că acesta poate citi fișierele din memoria a 90% din smartphone-uri și poate confrunta informațiile cu cele dintr-o bază de date a poliției antitero. „Căutăm în general fișiere audio și video”, a declarat Zhang Xuefend, directorul de marketing al Meiya Pico.

În apropierea Universității Xinjiang din Urumqi, poliția stătea la o masă și le cerea oamenilor din jur să predea telefoanele, pentru a fi verificate.

Cetățenii, trimiși în „centre de studii și instruire”. Localnicii spun că sunt centre de detenție

„Introduci mufa și vezi tot ce este în telefon”, a declarat unul dintre polițiști, demonstrând capacitățile dispozitivului. Dincolo de supravegherea tehnologică, în Xinjiang au fost construite mai multe centre de detenție, denumite „de educare”. În aprilie 2017, peste 2.000 de oameni au fost trimiși la un „centru de studii și instruire” din orașul Hotan.

Deși autoritățile susțin că aceste locuri sunt „școli”, localnicii le descriu ca fiind adevărate centre de detenție. În Aksu, o altă localitate, vânzătorul de cuțite Jiang Qiankun spune că a fost nevoit să cumpere un aparat cu mii de dolari, care transformă datele clienților într-un cod QR, înscris pe fiecare instrument ascuțit vândut în magazinul său. „Dacă o persoană are un cuțit, trebuie să dețină și cardul ID”.

În ultima zi din cele 12 petrecute în Xinjiang de reporterii WSJ, o mașină fără înscrisuri i-a urmărit până la aeroportul din Urumqi. În timpul zborului cu linia aeriană China Southern Airlines către Beijing, un însoțitor de bord a îndreptat o cameră ascunsă către reporterii din avion. Ulterior, când pasagerii coborau, angajatul respectiv a negat că i-ar fi filmat, spunând că este ceva obișnuit ca însoțitorii să poarte camere de supraveghere, ca măsură de securitate. La rândul lor, oficialii China Southern au spus că personajul era de fapt un polițist însoțitor, care se ocupă cu siguranța la bordul aeronavelor.