Prima pagină » Știri externe » Relațiile Israel – Iran (PERSIA): De la prietenia din timpurile „biblice” la războiul zilelor noastre

Relațiile Israel – Iran (PERSIA): De la prietenia din timpurile „biblice” la războiul zilelor noastre

Relațiile Israel - Iran (PERSIA): De la prietenia din timpurile „biblice” la războiul zilelor noastre
Estera, o regină evreică, îl denunță pe Haman către regele persan Xerxes pentru complotul său îndreptat împotriva poporului evreu. Sursa Foto: Wikipedia Commons

Iran a atacat Israelul cu 300 de drone și rachete în noaptea dintre 13 și 14 aprilie 2024. A fost primul atac direct împotriva statului israelian după un conflict proxy izbucnit din 1985.

Dar cele două țări nu au fost inamice dintotdeauna. De fapt, israelienii își datorează existența ca popor către strămoșii antici ai iranienilor, perșii.

Robia babiloniană

Potrivit Vechiului Testament (Cărțile lui Ieremia, Daniel și Estera), în 587  î.Hr., regele babilonian Nabucodonosor/Nebucadnețar al II-lea a asediat Ierusalimul, capitala Regatului lui Iuda. El i-a înfrânt pe egipteni și asirieni în bătălia de la Carchemiș.  Ioachim, regele iudeu de atunci, a refuzat să plătească tribut Babilonului.  Regele babilonian, furios fiind, a pornit cu armatele către Ierusalim.  Unchiul lui Ioiachim, Zedechia, a fost numit rege în locul lui și s-a revoltat împotriva Babilonului prin a intra într-o alianță cu faraonul egiptean Wahibre Haaibre. Dar Egiptul era prea slăbit pentru a mai contracara Imperiul Babilonian, aflat în plină expansiune.

Daniel refuză mâncarea regelui babilonian Nabucodonosor. Sursa Foto: Wikipedia Commons

Daniel refuză mâncarea regelui babilonian Nabucodonosor. Sursa Foto: Wikipedia Commons

Nabucodonosor a asaltat Ierusalimul. A ordonat distrugerea zidurilor cetății și arderea Templului lui Solomon. A luat în captivitate 20% din poporul israeliților, deportând bărbați, femei și copii la Babilon pentru a lucra ca sclavi.  Babilonienii l-au prins pe Zedechia și l-au orbit, iar pe fii săi i-au executat. Iudeea a devenit provincie babiloniană, numită Yehud.  Daniel, un tânăr evreu nobil din Ierusalim,  luat în robie de Nabucodonosor al II-lea al Babilonului, l-a slujit pe rege și pe succesorii lui (Amel-Marduk, Neriglissar, Labashi-Marduk, Nabonidus și Belșațar) vreme de aproximativ 50 ani.

A descifrat visul regelui Nabucodonosor cu statuia doborâtă de o piatră din cer și inscripția misterioasă de la ospățul regelui Belșațar. Daniel a prevestit căderea Imperiului Babilonian și ascensiunea Imperiului Persan. El a asistat la „Căderea Babilonului” în anul 539 î.Hr. și începutul domniei regelui perșilor, Cirus al II-lea cel Mare. În urma unui complot, regele l-a aruncat pe Daniel în groapa cu lei, dar când l-a văzut că era viu și nevătămat de lei, îl numește într-o funcție de înaltă autoritate.

Robia babiloniană. Sursa Foto: Wikipedia Commons

Robia babiloniană. Sursa Foto: Wikipedia Commons

Poporul israelian și Persia: Prietenia din vremurile biblice

Regele persan a anexat teritoriul de azi al Israelului și l-a organizat într-o nouă provincie persană, Yehud Medinata.  El le-a permis israeliților să se întoarcă pe meleagurile natale. De la Exodul din Egipt, momentul eliberării din robia babiloniană a fost cel mai semnificativ pentru istoria și cultura poporului Israelului, dar și pentru dezvoltarea iudaismului.

Mulțumită regelui Cirus (care potrivit istoricului grec Herodot, ar fi  murit decapitat într-o bătălie cu Tomyris, regina mesageților), dar și decretului regelui Darius cel Mare, poporul israeliților a putut să se întoarcă la Ierusalim pentru a reconstrui Templul.

În anii 480 î.Hr., Estera, o evreică frumoasă, este luată în căsătorie de către regele Xerxes (cel care a încercat să cucerească orașele-state grecești în cel de-al doilea război medic și l-a răpus pe regele spartan Leonida la Termopile). Vizirul regelui persan, Haman, aflat într-o ceartă cu tutorele Esterei, Mardoheu, complotează ca toți evreii din Persia să fie uciși printr-un „Holocaust”. Estera îi dejucă planul lui Haman către rege. Haman a fost arestat și executat la ordinul regelui Xerxes. De atunci, evreii celebrează Purim, o sărbătoare care comemorează salvarea poporului evreu.

Independența Israelului și Revoluția Islamică

Războiul dintre Irakul condus de Saddam Hussein și Iranul condus de Ayatollahul Khomeini. Israelul sprijină Iranul. Sursa Foto: Wikipedia Commons

Războiul dintre Irakul condus de Saddam Hussein și Iranul condus de Ayatollahul Khomeini. Israelul sprijină Iranul. Sursa Foto: Wikipedia Commons

Iranul și alte state musulmane au format Comitetul Special pentru Palestina în anul 1947. Ei investigau cauza conflictului din Mandatul Palestinei și partiția sa. Iranul condus de Șahul Mohammad Reza Pahlavi s-a opus partiției și susținea că violențele vor escalada.  30.000 de iranieni au protestat împotriva stabilirii statului israelian în primăvara 1948. Totuși, cele două națiuni au menținut legăturile strânse. Iranul și Turcia au recunoscut Israelul ca stat suveran.

În Războiul de Șase Zile, Iranul a furnizat petrol Israelului, aflat în război cu Siria, Iordania, Egipt și Liban. Au cooperat în fabricarea rachetelor noi într-un proiect numit „Project Flower” între 1977 și 1979. Dar din 1979, Israelul datora Iranului un miliard de dolari de pe urma achiziționării petrolului prin conducta de petrol Trans-Israel.

Tot în același ani a izbucnit Revoluția Islamică în Iran, potrivit Al Jazeera. Șahul Pahlavi a abdicat și Ayatollahul Khomeini, ajuns la putere, a declarat Israelul drept „dușman al Islamului” și „Micul Satan”. Însă, relațiile de prietenie au continuat până în 1985. Israelul a vândut arme în valoare de 75 milioane de dolari către Iran pe durata războiului cu Irakul condus de dictatorul Saddam Hussein. Saddam Hussein era susținut, aprovizionat și finanțat de SUA, URSS, Germania de Vest, Marea Britanie, Franța, Iugoslavia și România.  Iran era sprijinit de Israel, Siria, Libia, China, Coreea de Nord, Pakistan și Yemenul de Sud.

De la cooperare la începutul războiului proxy

Războiul Israelului cu Liban (2006) - Sursa Foto: Wikipedia Commons

Războiul Israelului cu Liban (2006) – Sursa Foto: Wikipedia Commons

La 7 iunie 1981, Israel a declanșat Operațiunea Opera. A efectuat un atac aerian surpriză, bombardând reactorul nuclear neterminat din Irak al dictatorului Saddam Hussein. Era un reactor nuclear de clasă Osiris, cumpărat din Franța. Avioanele israeliene F-16A, escortate de avioane F-15A, au avariat grav reactorul, rezultând moartea a  zece militari irakieni și unui civil francez. Statele Unite și Consiliul de Securitate al ONU au mustrat Israelul. Menachem Begin, premierul israelian de atunci, a motivat atacul pentru că Irakul ar fi avut capacitate nucleară. Saddam Hussein ar fi putut fabrica arme nucleare, iar israelienii au prevăzut o potențială ruptură între Irak și Occident ce ar fi dus la conflict în anii următori.

Israelul a vândut 150 de tunuri antitanc M-40, 24.000 obuzze, motoare de tancuri și avioane, rachete TOW, ba chiar și piese de schimb pentru avioanele F-4 Phantom fabricate în SUA. Vânzările de arme către Iran au ajuns la 500 milioane de dolari. Ariel Sharon credea că era important ca Israelul să lase „o mică fereastră deschisă în posibilitatea unor relații bune cu Iranul în viitor”.  Relațiile s-au înrăutățit însă. În timpul invaziei sudului Libanului de către Israel, Iran a înarmat și antrenat soldați din Hezbollah și a susținut cauza palestinienilor. Dar în decembrie 2000, noul Ayatollah, Ali Khamenei, a numit Israelul drept o „tumoare canceroasă” , iar președintele Ahmadinejad a spus că ar trebui să fie „șters de pe hartă”.

Conflictul proxy a escaladat în 2006, în timpul războiului dintre Israel și Hezbollah, urmând mai multe războaie în jurul Fâșiei Gaza din 2008 până în 2021. Forțele aviatice israeliene au bombardat baze și depozite de arme iraniene introduse ilegal de către Hamas. Iranul furniza arme și muniție către Hamas, iar Israelul a dat de înțeles că regimul teocratic de la Teheran este în spatele atacurilor.

Avioanele israeliene, în acțiune. Războiul din Fâșia Gaza. Sursa Foto: Wikipedia Commons

Avioanele israeliene, în acțiune. Războiul din Fâșia Gaza. Sursa Foto: Wikipedia Commons

De la război proxy la război direct

Forțele israeliene au confiscat o navă Hezbollah cu încărcătură de arme iraniene, au bombardat un convoi sirian care transporta arme iraniene către Hezbollah și Mossadul ar fi asasinat oameni de știință iranieni care contribuiau la programul nuclear al Iranului.  Israelul a efectuat lovituri aeriene în Siria, vizând baze iraniene și Hezbollah.  O dronă israeliană a fost doborâtă în Iran, în apropierea unei fabrici, iar o explozie din orașul iranian Qazvin ar fi dus la distrugerea unei instalații nucleare secrete.  În 2022, un colonel iranian a fost ucis la Teheran de doi motocicliști înarmați.  Alți doi oameni de știință iranieni au fost otrăviți.

Armata israeliană. Sursa Foto: Hepta

Armata israeliană. Sursa Foto: Hepta

Pe 7 octombrie 2023, soldații Hamas din Fâșia Gaza s-au năpustit din tunelurile construite sub îndrumarea generalului iranian Qasem Soleimani (ucis în 2020 într-un atac american) peste civilii israelieni și străini. Israelul a declanșat operațiuni de bombardarea Fâșiei Gaza pentru a eradica mișcarea teroristă Hamas.

Pe 1 aprilie 2024, Israelul, aflat în conflict cu Siria, a bombardat o clădire anexă a consulatului iranian din Damasc, ucigând 16 militari, consilieri și civili iranieni. Ca ripostă, pe 13-14 aprilie 2024, Iranul a bombardat Israelul cu 300 de rachete balistice și drone. 99% din loviturile iraniene au fost interceptate de sistemul israelian de apărare antiaeriană avansată (Iron Dome, Arrow, „Praștia lui David”). Premierul israelian Benjamin Netanyahu, care a atenționat în repetate rânduri ONU că Iranul îmbogățește uraniu pentru a fabrica arme nucleare, a promis un răspuns pe măsură. SUA au atenționat Israelul să nu escaladeze conflictul cu Iranul.

Bombardamentul iranian asupra Israelului (2024). Sursa Foto: Wikipedia Commons

Bombardamentul iranian asupra Israelului (2024). Sursa Foto: Wikipedia Commons

Citește și: RĂZBOI Israel-Hamas. Secretarul general al ONU: „Lumea nu își permite mai mult război”/Se redeschid școlile în Israel

 

Autor
Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan ... vezi toate articolele

Citește și