REPORTAJ AFP – Trista alegere a romilor din Baia Mare: la marginea orașului sau într-o fostă uzină. „Mi-e teamă că viața în uzina Cuprom va fi ca la închisoare” – GALERIE FOTO

Aproximativ 1.000 de romi din Baia Mare se confruntă cu trista alegere de a locui într-un cartier mărginaș al orașului sau în incinta unui fost combinat chimic, comentează AFP, într-un reportaj realizat în zona Craica.

„Ce? Vor să îmi demoleze casa? Niciodată!”, afirmă Aurica Ciucur, o mamă care se revoltă față de proiectul primăriri de a reloca 1.000 de romi de la perferia orașului Baia Mare în incinta unui fost combinat chimic.

Ca și ea, numeroase familii de romi locuiesc în adăposturi improvizate sau în case din chirpici și susțin că nu vor părăsi zona Craica, unde s-au instalat în anii ’90, când închiderea mai multor uzine a atras căutătorii de fier în acest oraș minier.

EXTERNE Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a căpătat o nouă funcție: cea de co-președinte al Grupului Bilderberg

21:53

ACTUALITATE Spectaculoasele decorațiuni de la Casa MIȚA BICICLISTA au fost deteriorate și chiar doborâte de vântul puternic din Capitală

21:39

Proiectul primăriei, lansat la 1 iunie, a fost denunțat drept „discriminatoriu” de către organizațiile nonguvernamentale și de Autoritatea guvernamentală pentru romi.

„Această relocare nu este o soluție bună, nu face decât să perpetueze dependența romilor de autorități și nu rezolvă problema accesului la educație și locuri de muncă”, a declarat președinta asociației „Împreună pentru Ei”, Gabriela Pop.

Reales cu 86 % din voturi la 10 iunie, primarul orașului Baia Mare, Cătălin Cherecheș (USL) dă asigurări că relocarea în incinta fostului combinat Cuprom este o soluție provizorie.

„Până în primăvara viitoare, cei 1.600 de romi care trăiesc la limita sărăciei în cartiere mărginașe se vor muta în locuințe sociale, dacă Guvernul este de acord cu finanțarea acestora”, a declarat el pentru AFP, precizând că din septembrie copiii vor merge la școală, în timp ce un adult din fiecare familie va avea un loc de muncă stabil.

Pentru unii dintre romi, aceasta este o șansă de a „scăpa de sărăcie”.

În timp ce excavatorul se întoarce pentru a nivela terenul pe care sunt amplasate câteva locuințe, mai mulți romi se adună în jurul consilierului primăriei, Ioan Dumitru, care a venit să supravegheze operațiunile.

„Puteți să adăugați numărul 52 pe listă? Vreau să plec întrucât copiii mei sunt de râsul tuturor la școală pentru că locuiesc aici”, declară un tânăr.

La numărul 245, la celălalt capăt al cartierului, unde se află o cale ferată dezafectată, Geta Boroș adună câteva piese de mobilier și haine, chiar înainte ca excavatorul să îi demoleze casa construită din materiale reciclate.

„Mi-e teamă că viața în uzina Cuprom va fi ca la închisoare, dar ce să fac aici dacă vecinii mei au plecat?”, comentează femeia în vârstă de 28 de ani.

După ce excavatorul se îndepărtează, bărbații adună scândurile din urma lui „ca să ne încălzim la iarnă”, explică unul dintre ei.

„Încet-încet vor pleca cu toții”, declară Dumitru cu un aer complice. „Și după cum vedeți nu obligăm pe nimeni să plece”, adaugă el.

Dar cei care vor să rămână acuză primăria că le-a tăiat branșamentele – ilegale – la rețeaua de electricitate și intenționează să sisteze și aprovizionarea cu apă pentru a-i convinge pe cei mai reticenți.

Împreună cu soția și cei patru copii, Constantin Boldijar s-a instalat deja în „blocul numărul 3” al fostului combinat Cuprom. „Este de o sută de ori mai bine aici decât la Craica”, declară acesta, deși lucrările de „igienizare” a apartamentelor, dintre care unele nu au fereste, nu s-au terminat încă.

„Gata cu microbii, gândacii și șobolanii”, intervine un alt tânăr, tatăl a doi copii care se joacă în curte printre dărâmături.

Circa 100 de familii s-au instalat până în prezent în cele trei imobile în care au fost birourile și laboratoarele companiei Cuprom. Încălzirea, apa și electricitatea vor fi plătite de primărie.

Inconvenientul este că nu există decât o toaletă pe etaj și nicio bucătărie.

Primăria afirmă că a creat în apropiere, cu circa 3,5 milioane de euro provenind din fonduri europene, un centru pentru familiile de romi, cu săli de baie, mese gratuite pentru 70 de persoane pe zi și o grădiniță.

Dacă ea personal regretă traiul de la Craica, Geta Boroș se gândește mai întâi la copiii ei: „e mai bine pentru ei aici”.