Retragerea americanilor din Afganistan, o înfrângere rușinoasă a administrației BIDEN. O filmare scoate la iveală detalii compromițătoare

Afganistan se dovedește a fi, pe zi ce trece, noul „Vietnam” al Statelor Unite ale Americii.  Administrația democrată a președintelui Joe Biden a fost aspru criticată în presa internațională pentru modul în care a retras trupele americane din Afganistan.

Deși retragerea a fost negociată în Acordul de la Doha de către predecesorul lui Biden, republicanul Donald Trump, cu un an înainte, jurnaliștii îl critică pe actualul președinte că ar fi putut asigura o retragere „mai demnă” de superputere care încă aspiră să dețină hegemonia asupra planetei și în secolul 21.

O nouă filmare apărută în mass media scoate la iveală detalii compromițătoare despre retragerea trupelor americane din Afganistan. Talibanii, în august 2021, au capturat armament american în cantitate semnificativă (clipul de mai jos). Secvențele violente contrazic raportul Pentagonului despre atacul terorist de la aeroportul din Kabul, soldat cu 183 morți.

POLITICĂ Ciolacu, despre șefia Camerelor Parlamentului: Dacă vor USR la Camera Deputaților și PNL la Senat, n-am nicio problemă. Să-i ia locul și lui IOHANNIS

14:02

POLITICĂ Ce spune Marcel CIOLACU despre o candidatură în 2025/” Suntem într-o situație complicată. Ne-au transmis avertismente”

13:59

Războiul din Afganistan, scurt istoric

Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 din New York City și Washington DC , în care au fost ucise 2.996 persoane, au fost comise de 19 teroriști al-Qaeda. Liderul grupării teroriste, Osama bin Laden, era stabilit în Afganistanul condus atunci tot de talibani. George W. Bush, președintele republican la aceea vreme, a solicitat guvernului taliban să-l predea pe Osama bin Laden, considerat autorul principal al atacurilor teroriste de la 11 septembrie. Liderii talibani au refuzat.

Ca urmare, George W. Bush a declarat război împotriva terorismului, iar pe 7 octombrie 2001, a bombardat Afganistanul. Președintele a condus o coaliție internațională de forțe NATO care au intervenit în Afganistan pentru a răsturna regimul taliban și a-i anihila pe teroriști. În același timp,  Coaliția Internațională a sprijinit Alianța de Nord pentru a răsturna regimul taliban.

Pe 13 noiembrie 2001, Kabul a fost ocupat de forțele coaliției, victorioase împotriva regimului taliban. S-au organizat primele alegeri libere, câștigate de Hamid Karzai. S-a produs treptat o tranziție de la emiratul islamic teocratic totalitar la republica islamică democrată afgană. Fetele au putut să meargă la școală și femeile să muncească.  Liderii teroriști al Qaeda au scăpat în urma bătăliei de la Tora Bora. Osama bin Laden s-a refugiat în Pakistan, cu ajutorul serviciilor pakistaneze. Liderul terorist a fost ucis zece ani mai târziu într-o operațiune comandată de președintele democrat Barack Obama. După un ciclu violent de conflicte, debutat cu invazia sovietică din 1979, părea că Afganistanul democratizat avea un viitor.

Revenirea talibanilor la putere. Afganistanul se întoarce cu 20 ani în urmă

Războiul din Afganistan a continuat încă 20 ani de la intervenția americană. Talibanii supraviețuitori s-au reorganizat și au declanșat o insurgență împotriva noului guvern afgan și a forțelor străine. Insurgenții au purtat război asimetric și lupte de gherilă în mediul rural, dar și atacuri sinucigașe în marile orașe. Numărul trupelor străine crescuse la 140.000 pentru ca SUA să stabilizeze democrația în țară. În 2014, NATO a încetat oficial operațiunile de luptă și a transferat întreaga responsabilitate privind securitatea țării către guvernul afghan.

Pentru că forțele coaliției s-au aflat în imposibilitatea de a mai elimina talibani prin mijloace militare, acestea au recurs la diplomație pentru a pune capăt conflictului, fiind mai preocupate de Războiul Global dus împotriva grupării teroriste Daesh în Irak și Siria. Administrația lui Donald Trump a încheiat acordul cu talibanii în 2020. Acordul prevedea retragerea tuturor trupelor americane din Afganistan.

Talibanii s-au angajat să împiedice orice grup militant să organizeze atacuri de pe teritoriul afgan împotriva SUA și aliaților săi, așa cum s-a întâmplat la 11 septembrie. Dar au mințit. Aceștia au lansat o ofensivă de amploare în vara anului 2021, iar pe 15 august, au ocupat Kabul.

Retragerea rușinoasă

Președintele republicii de atunci, Ashraf Ghani, a fugit din țară. Pe 30 august, ultima aeronavă militară americană a zburat din Afganistan, în timp ce mii de civili afgani pro-democrație încercau și ei, în zadar, să părăsească țara.  Războiul din Afganistan a fost cel mai îndelungat conflict militar la care au participat SUA, soldat cu moartea a 212.000 de oameni, printre care 46.000 erau civili, plus 5,7 milioane de refugiați după invazia americană din 2001.

Războiul de două decenii, care a depășit durata războiului din Vietnam, a costat SUA peste 2 trilioane de dolari. Iar acum, multe fete nu pot merge la școală, femeile sunt amenințate cu moartea dacă nu poartă hijab și ies neînsoțite în spațiul public, la fel ca în anii 1990.

Într-o filmare descoperită și difuzată de CNN pe 15 aprilie 2024 (clipul de  jos), se vede cum pușcașii marini americani sunt disperați să scape după ce sunt copleșiți de mai multe împușcături. 13 militari americani și 169 de civili afgani au murit în aceea zi, pe 26 august 2021. În filmare se vede cum soldații solicită disperați ajutoare când se află sub rafalele talibanilor. Pentagonul susținea că a fost auzită o singură explozie, dar în filmare se vede că e un haos confuz, cauzat de mai multe focuri de armă.  Mai mulți civili afgani ar fi fost uciși de soldați americani în timpul freneziei.

Potrivit relatării unui soldat american, el ar fi primit ordinul de la un sergent să deschidă focul după producerea exploziei: „Sergentul meu de pluton a alergat pe lângă noi, spunând ‘întoarceți-vă pe peretele ăla și trageți înapoi în nenorociții ăia’. Așa că mi-am zis, suntem și într-o luptă armată”.

O nou filmare apărută dezvăluie că Pentagon a mușamalizat cel mai devastator atac terorist din ultimul deceniu

Ultimii soldați americani părăsesc Afganistanul. Sursa Foto: Mediafax Foto/Hepta

„Nu a fost una, au  fost două focuri de armă trase”, susține un militar american care a fost la fața locului, pe durata evacuării personalului american la Aeroportul Internațional Hamid Karzai. Sute de afgani, printre care femei și copii, așteptau la temperaturi insuportabile să li se permită accesul în aeroport și să ia unul dintre avioanele de transport care au evacuat 100.000 de oameni. Un terorist sinucigaș din gruparea ISIS-Khorasan a detonat bomba ascunsă în rucsac. 183 de oameni au fost uciși. Alți 150 au fost răniți.

Evacuarea s-a oprit brusc. Pentagonul susține că victimele au murit sau au fost rănite în urma exploziei. Însă filmarea demonstrează contrariul: niciun soldat american nu trage un foc de ripostă. Dimpotrivă, soldații fug speriați din calea rafalelor de gloanțe. Câțiva soldați îi ajută pe afganii răniți în urma exploziei.  Pentagonul a susținut în ultimii trei ani că pierderile de vieți omenești au fost cauzate de o singură explozie și că au fost trei rafale de gloanțe.

Dar în filmare se vede cum mai mulți soldați americani nu reușesc să facă față, fiind copleșiți de 11 rafale de focuri trase. Un medic afgan a relatat pentru CNN că a tratat răniții împușcați și că zeci de persoane au murit în aceea zi.  Noile dovezi contestă credibilitatea investigațiilor și rapoartelor Pentagonului, care a respins dovezile că civilii au fost împușcați.  Dar mai ales, pune în pericol credibilitatea pregătirii militare ale armatei SUA în contextul global actual, când pericolul din partea Chine și Rusiei este în creștere.

Talibanii capturează vehicule, arme și echipamente americane. Sursa Foto: Hepta

Un medic a fost amenințat

În 2022, Sayeed Ahmadi, directorul spitalului Wazir Akhbar Khan din Kabul, a vorbit sub anonimat la CNN, deoarece se temea pentru siguranța lui. Acum are azil în Finlanda, unde a acceptat să vorbească în fața camerei despre scenele îngrozitoare la care a asistat: „Rănile produse de explozie vin cu răni grave și multe găuri în corpuri”, a explicat el. „Dar oamenii care au fost împușcați aveau doar una sau două găuri în piept sau în cap”.

Videoclipul obținut de CNN arată cadavre îngrămădite în afara spitalului în noaptea atacului. În timp ce tratau pacienți, Ahmadi a spus că a primit un apel telefonic amenințător prin care îi spunea să oprească echipa sa de a înregistra pacienții care au fost împușcați.

Bărbatul a sunat altă dată pentru a repeta avertismentul, iar Ahmadi și-a sfătuit echipa să nu mai înregistreze datele și să distrugă dovezile pe care le-au colectat.  Pentagonul, ca răspuns la declarația lui Ahmadi către CNN în 2022,  i-a respins afirmațiile. CNN a contactat aproximativ zece pușcași marini. Aceștia au povestit, sub anonimat, că au auzit focuri de armă și s-au simțit atacați.

Relatările soldaților

Martori oculari, inclusiv personal militar american și un medic afgan, susțin că focurile de armă au dus la răni multiple. Pentagonul și-a susținut concluziile din investigațiile din 2021 și 2023, care au atribuit toate victimele atacului sinucigaș cu bombă. Niciun civil nu a fost lovit de focuri de armă ale coaliției. A insistat că niciun alt bărbat înarmat nu a deschis focul în zonă în momentul atacului. Sergentul Romel Finley, care a primit medalia „Purple Heart”,  a spus că un alt sergent a ordonat trupelor americane să deschidă focul după explozia bombei. Un alt soldat american a declarat că a fost forțat să nu divulge nimic despre incident:  „Tăceți din gură. Vorbim noi pentru voi”.

Soldații ar fi tras gloanțe de avertizare deasupra mulțimii pentru a preveni o învălmășeală, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului britanic al Apărării. Finley a declarat: „Sergentul meu de pluton fugea pe lângă noi, spunând „întoarce-te pe zidul acela și trage înapoi în nenorociții ăia. Așa că am presupus că și noi suntem într-o luptă armată”.

Finley, care a suferit răni semnificative la picioare în timpul atacului, a adăugat că nu a fost martor la ciocnirile violente.  El a refuzat să comenteze pentru CNN, la fel ca sergentul său de pluton.

Dintr-o eroare în alta

În raportul Pentagonului scrie că a fost o explozie provocată de un terorist sinucigaș ISIS-K și trei rafale de focuri de avertisment trase simultan de trupele britanice și două focuri ale trupelor americane trase spre militanți.  În filmare, o rafală de 17 focuri de armă are loc la 30 de secunde de la explozie. Alte 10 rafale de câte trei focuri fiecare sunt auzite. Pușcașii marini nu trag, ci sunt văzuți în filmare cum fug și se ascund speriați.  Nu se vede clar cine trage focurile de armă. Filmarea a fost realizată cu o cameră GoPro.

La 27 august, Statele Unite ale Americii au lansat un atac aerian despre care Comandamentul Central al SUA (USCENTCOM) a spus că este împotriva a trei suspecți membri ISIS-K din provincia Nangarhar .La 29 august, SUA au efectuat o a doua lovitură cu drone în Kabul, vizând un vehicul despre care bănuiau că transporta membri ISIS-K.Acesta transporta un lucrător umanitar afgan. Zece civili afgani au fost uciși în lovitura cu drone, inclusiv șapte copii.