Reuniunea programată în Elveția în scopul obținerii sprijinului internațional pentru ”Formula de Pace” propusă de Ucraina deschide posibilitatea interacțiunilor ”viitoare” cu Rusia, conform unui proiect al declarației comune, în contextul în care Kievul a semnalat recent că la un moment dat vor fi necesare negocieri pentru oprirea războiului.
Reuniunea de pace, la care Rusia nu este invitată, va avea loc pe 15-16 iunie în orașul elvețian Lucerna și se va concentra pe anumite măsuri de construire a încrederii în sensul contactelor ulterioare cu Moscova.
Conform unui proiect al declarației reuniunii, ar putea exista contacte viitoare cu Rusia după stabilirea unor garanții privind siguranța obiectivelor nucleare, securitatea alimentară și returnarea copiilor ucraineni care au fost transferați în Rusia și pe care Kievul îi consideră ca fiind ”răpiți”.
„Am stabilit să lansăm pași concreți care pot servi ca măsuri de construire a încrederii în domeniile menționate, prin viitoare interacțiuni cu reprezentanți ai Federației Ruse”, arată proiectul declarației, vizualizat de grupul media Bloomberg.
Proiectul va face obiectul negocierilor la reuniunea din Elveția, iar formularea ar putea suferi modificări.
În perspectiva reuniunii, președintele Volodimir Zelenski încercase să obțină consensul partenerilor internaționali, în special ai celor din grupul denumit ”Sudul Global”, pentru o serie de condiții ale Ucrainei, printre care se număra retragerea totală a trupelor ruse. Dar obiectivele summitului din Elveția au fost reduse în urma discuțiilor exploratorii între diplomați și oficiali de securitate din zeci de țări, pentru a ralia cât mai mulți participanți. Ucraina, Statele Unite și Uniunea Europeană au încercat să obțină în primul rând sprijinul Chinei, care însă nu va fi reprezentată la reuniune la nivel înalt.
”Încă există o distanță între aranjamentele pentru această conferință de pace, cererile Chinei și așteptările generale ale comunității internaționale”, a comunicat săptămâna trecută Ministerul chinez de Externe.
Nivelul reprezentării altor națiuni-cheie, printre care India, Brazilia, Africa de Sud și Arabia Saudită, rămâne incert.
Însă au confirmat participarea peste 100 de țări, inclusiv 75 de șefi de stat. Cu toate acestea, nu va fi prezent președintele Statelor Unite, Joe Biden, Washingtonul urmând să fie reprezentat de vicepreședintele Kamala Harris.
Proiectul declarației semnalează posibilitatea unor evoluții spre contacte diplomatice cu Rusia pentru oprirea războiului din Ucraina. Occidentul a semnalat că asistența militară acordată Kievului are rolul consolidării poziției pentru viitoare negocieri, iar acum ar putea fi momentul oportun, întrucât armata ucraineană este în impas pe front de multe luni.
Andrii Yermak, șeful Administrației Prezidențiale din Ucraina, a declarat recent că Rusia nu va fi invitată la reuniunea din Elveția, întrucât obiectivul evenimentului este ralierea susținerii pentru ”Formula de pace” propusă de președintele Volodimir Zelenski. Dialogul cu Rusia poate avea loc ulterior, a admis Andrii Yermak.
”Până la urmă, nu poți opri un război fără acordul ambelor părți”, a precizat el.
Președinția Rusiei a transmis că reuniunea din Elveția nu are sens, atât timp cât reprezentanții Moscovei nu participă.
”Noi nu înțelegem care este importanța acestei conferințe. Despre ce conferință de pace putem vorbi (…) fără participarea Rusiei? Acest lucru este imposibil, este clar că această inițiativă nu se concentrează pe obținerea de rezultate”, a afirmat în mai Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Moscova a semnalat că așteaptă ”propuneri serioase” de pace, prin recunoașterea noilor ”realități teritoriale” din Ucraina, în timp ce respinge ”formula de pace” propusă de Administrația de la Kiev.
Administraţia Volodimir Zelenski a prezentat, prin ”Formula pentru Pace”, o serie de condiții pentru inițierea negocierilor. Condițiile centrale se referă la restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei prin retragerea în totalitate a trupelor ruse. În plus, Kievul vrea crearea unui tribunal care să judece crimele de război atribuite forțelor militare ruse, securizarea centralelor nucleare și garanții de securitate în spațiul euro-atlantic.
La rândul său, Moscova a susținut că este dispusă la negocieri, dar a cerut Kievului să recunoască “noile realități teritoriale”, o referire la regiunile ocupate de forțele militare ruse. În plus, Rusia cere garanții de securitate din partea NATO.
Foto: Shutterstock
Citește și: