REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014. Europa și-a votat parlamentarii în urma unui scrutin considerat a fi de rang secund pentru cetățenii din țările membre UE. Începute joi, în Marea Britanie și Olanda, euroalegerile s-au încheiat duminică, când alte 21 de state din UE, inclusiv România, și-au ales la urne candidații care să-i reprezinte la Bruxelles. Potrivit primelor estimări, viitorul Parlament European va fi dominat de Conservatorii din cadrul Partidului Popular European (PPE), clasat pe primul loc după alegerile europene, cu 211 mandate, urmați de socialiști cu 193 de mandate. Eurofobii ar constitui al treilea grup, liberalii cu 74 de eurodeputați al patrulea, urmați de Verzi (58) și stânga radicală (47).
Pe 25 mai, Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Republica Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria au organizat alegeri europarlamentare, la câteva zile distanță de Marea Britanie și Olanda, care și-au chemat cetățenii la urne joi, ori de Irlanda, care a votat vineri. În vreme ce Cehia și-a ales eurodeputații pe parcursul a două zile – vineri și sâmbătă, cetățenii din Letonia, Malta și Slovacia au votat sâmbătă.
În 2014, rata participării în alegerile europene a fost de 43,11% la nivelul UE, potrivit estimărilor publicate de către Parlamentul European (PE). Este vorba despre o rată a participării care a rămas stabilă în raport cu cea din 2009, când a atins cel mai slab nivel istoric, de 43%.
UPDATE 00.42 Coaliția de centru-dreapta aflată la putere în Portugalia a fost învinsă categoric duminică de opoziția socialistă, în alegerile europene, un lucru care traduce o respingere puternică a politicii sale de austeritate, potrivit rezultatelor aproape definitive, relatează AFP.
PS se clasează primul, obținând 31,6% din sufragii (față de 26,58% în 2009), potrivit rezultatelor parțiale înregistrate în 95% din circumscripții, comunicate de către Ministerul de Interne.
UPDATE 23.42 Platforma Civică (PO), partidul de centru-dreapta de la putere al premierului Donald Tusk, a obținut victoria în alegeri cu 32,8% din voturi și 19 deputați, în fața Partidului Dreptății și Justiției (PiS) al lui Jaroslaw Kaczynski, care a obținut 31,8% din voturi (19 deputați), potrivit acestui sondaj realizat de institutul Ipsos.
Partidul Social-Democrat (SLD) s-a clasat pe locul al treilea (9,6% din voturi, cinci deputați), în fața KNP și aliatului PO, Partidul Țărănesc (7,0% și patru deputați).
Rata participării la vot este de 22,7%, potrivit institutului Ipsos. Polonia trimite 51 de aleși în Parlamentul European.
UPDATE 23.34 Partidul Popular Danez, o formațiune antiimigrație, se clasează pe primul loc în Danemarca, cu 23% din voturile exprimate, potrivit unui sondaj efectuat la ieșirea de la urne, difuzat duminică seara de către televiziunea publică DR, relatează AFP. Acest sondaj acordă formațiunii trei din cele 13 mandate de care va dispune Danemarca în Parlamentul European (PE), în fața socialiștilor (la putere), care ar obține 20,2% din sufragii.
UPDATE 23.14 Candidatul conservatorilor europeni la președinția Comisiei Europene (CE), luxemburghezul Jean-Claude Juncker, a revendicat duminică victoria taberei sale în alegerile europene, pe contul de Twitter, relatează AFP. „Partidul Popular European (PPE) este pe cale să câștige alegerile europene. Și revendică, deci, președinția Comisiei Europene„, a scris Juncker.
UPDATE 21.04 Formațiunea ultranaționalistă și xenofobă Frontul Național se clasează pe primul loc în scrutinul europarlamentar din Franța, cu 25%, conform sondajelor de tip exit-poll difuzate de Le Monde. Conform sondajelor efectuate de institutele Ipsos/Steria, pe locul al doilea se situează partidul de centru-dreapta Uniunea pentru o Mișcare Populară (UMP, de opoziție), cu 20,3 %. Alianța Partidul Socialist – Partidul Radical de Stânga (PS-PRS) este creditată cu 14,7 %; Uniunea Democraților și Independenților (UDI) și Mișcarea Democrată (Modem) au obținut, împreună, 10 %.
UPDATE 19.24 Conservatorii din CDU/CSU, conduși de cancelarul Angela Merkel, sunt pe primul loc în scrutinul europarlamentar din Germania, arată sondaje de tip exit-poll. Alianța CDU/CSU este creditată cu 36% din voturi (față de 37,9% în 2009), iar social-democrații (SPD), cu 27,5%, față de 20,8% în 2009. Noul partid antieuro AFD, înființat în 2013, a obținut 6,5%.
UPDATE 19.20 Partidul de extremă-stânga Syriza are un ușor avans față de formațiunea Noua Democrație (ND, dreapta), a premierului Antonis Samaras, conform sondajelor de tip exit-poll efectuate în cadrul scrutinului europarlamentar din Grecia. Syriza, condusă de Alexis Tsipras, a obținut între 26% și 30% din voturi, iar ND, între 23% și 27%, conform sondajelor de opinie.
UPDATE 18.20 Creștin-democrații sunt câștigătorii euroalegerilor în Austria. Partidul de centru-dreapta OVP (creștin-democrat) se clasează pe primul loc în scrutinul europarlamentar din Austria, cu 27,9 la sută, conform sondajelor efectuate la ieșirea de la urne, informează AFP. Partidul Libertății (FPÖ, extremă-dreapta) este pe locul al treilea, cu 19,9% din voturi, față de 12,7% în 2009. Social-democrații (SPÖ) au obținut 23,9%, conform estimărilor realizate de agenția de știri APA. Verzii au obținut 14,2% la europarlamentare, cu 4% mai mult decât în 2009.
375 de milioane de oameni sunt așteptați la urne pentru a-i vota pe cei 751 de membri ai Parlamentului European. În ciuda mizei, rata de participare la scrutinul europarlamentar este foarte scăzută în statele central și est-europene, cetățenii preponderent eurofili având tendința de a considera euroalegerile un eveniment de rang secund, fără mare importanță în viața de zi cu zi. „Dacă participarea depășește nivelul de 20%, nu va fi o dramă”, declara duminică premierul Poloniei, Donald Tusk, afirmând că „ar fi rău ca Polonia să fie lanterna roșie” la capitolul lipsei de participare la vot. Afirmația a venit în contextul în care, în urmă cu cinci ani, prezența la urne în Polonia a fost de 25%.
În Europa Centrală, în 2009, absenteismul a fost de 67%, față de 48% în Europa de Vest, iar acum datele ar putea fi asemănătoare, Slovacia deținând recordul absolut. Conform unor estimări neoficiale publicate de cotidianul SME, doar între 13% și 15% dintre slovaci au mers la vot sâmbătă, față de 19,64% în 2009 și de 16,97% în 2004. „Rata scăzută de participare se explică și prin faptul că tematica Uniunii Europene nu polarizează societatea”, afirmă Martin Slosiarik, analist la Institutul de sondare a opiniei publice Focus, citat de Mediafax.
Opinia nu este singulară, Tomas Lebeda, analist politic ceh, explicând la rândul său dezinteresul conaționalilor săi pentru acest scrutin considerat de rang secund: „Politicile europene sunt percepute ca fiind mai îndepărtate comparativ cu cele naționale”.
În România, una dintre cele 21 de țări care a votat duminică, sondajele prefigurau o rată de participare la vot de circa 30%, față de 27% în 2009. Aici, primele secții de votare s-au deschis la ora 7.00. La fel s-a întâmplat în alte două state ale UE, Grecia și Lituania.
Potrivit primelor estimări privind prezența la vot, în Franța, până la ora 12.00 se prezentaseră la secțiile de votare 15,7% din cetățenii cu drept de vot, cu aproape două procente mai mult decât în 2009.
În Italia, prezența la vot era de 16,5 %, potrivit Comisiei electorală centrală de la Roma, citată de publicația La Stampa. În anul 2009, la aceeași oră, prezența la vot a fost de 17,8%.
În ceea ce-i privește pe cetățenii cu drept de vot din Ungaria, până la ora 12.00 (ora României) au votat 11,53% dintre persoanele cu drept de vot, cu două procente mai puțin decât la alegerile europarlamentare desfăsurate în 2004 și 2009.
Prezența la vot în Bulgaria, în scrutinul europarlamentar, era, la ora 10.00, de 5,51 %, anunța Comisia Electorală Centrală de la Sofia, citată de site-ul Novinite.com.