REZULTATE ALEGERI MOLDOVA. De ce rămâne țara ruptă în două? Explicații pentru votul de duminică

După procesarea a 98% din voturile exprimate în cadrul alegerilor legislative din Republica Moldova, rezultatele scrutinului sunt următoarele: PSRM – 20,95%, PLDM – 19.75%, PCRM – 17.83%, PDM – 15.94% și PL – 9.45%. În acest moment, luându-se în calcul și redistribuirea votului, PLDM, PDM și PL, adică cele trei partide considerate proeuropene, au împreună 55 de mandate, minimul necesar pentru o coaliție fiind de 51 (din totalul de 101).

Liderul PLDM, Vlad Filat, și cel al PL, Mihai Ghimpu, au anunțat, luni, că vor să formeze o coaliție împreună cu PDM, pentru a asigura în continuare o guvernare cu orientare proeuropeană. Deocamdată, deci, celelalte două scenarii posibile, respectiv o mare coaliție PDLM, PD și PCRM sau o alianță PSRM, PCRM și PD, trec în plan secund. Cel mai important pentru Republica Moldova, însă, este ca negocierile să nu dureze mult și noul guvern să se formeze cât mai repede. În caz contrar, există riscul creării de instabilitate politică și socială, care să dubleze tensiuni deja existente în societate privind eventualii agitatori și anumite „comploturi” de destabilizare a țării.

Rata de participare înregistrată la închiderea secțiilor de votare (ora 21:00) a fost de 55.86%, mai puțin decât în 2010, când 63,30% din alegători s-au prezentat la urne. Prezența mai mică poate fi explicată în primul rând prin dezamăgirea electoratului față de guvernarea proeuropeană.

Pe scurt, câteva concluzii despre rezultatul alegerilor din R. Moldova:

– PSRM (partid naționalist, cu orientare rusească și antiromânească) a câștigat pe fondul scăderii record a Partidului Comunist, condus de Voronin. Astfel, Igor Dodon a știut să capitalizeze mesajul confuz al lui Voronin din ultima parte a campaniei, când, încercând să culeagă voturi din mai multe direcții, s-a arătat în același timp proeuropean și pentru integrarea în Uniunea Vamală. De asemenea, PCRM nu a avut suficiente resurse, banii Moscovei ducându-se către Patria și PSRM. A doua cauză a scorului surprinzător al PSRM este excluderea, în ultimul moment, a Partidului Patria, pe motiv că ar fi primit finanțare ilegală de la Moscova pentru campania electorală. Astfel, electoratul lui Renato Usatîi a migrat către formațiunea lui Igor Dodon.

– În ciuda progreselor din ultimii ani pentru integrarea europeană, inclusiv liberalizarea vizelor și Acordul de Asociere, partidele proeuropene tot nu reușesc să câștige teren. Astfel, dacă adunăm voturile PSRM, PCRM și PCR și, de cealaltă parte, pe cele ale PLDM, PDM și PL, observăm că electoratul care susține apropierea de UE și cel care vrea o legătură mai strânsă cu Rusia rămân constante. Politicienii partidelor proeuropene – împreună cu liderii de la București – prezintă păstrarea electoratului drept o victorie a orientării către Vest, o interpretare prea optimistă însă.

– Și harta ideologică a R. Moldova este constantă, țara rămânând divizată între nordul rusofon și centrul filoeuropean, (cu excepția unei fâșii în sud-est), după cum o arată și harta Unimedia.info de mai jos:

– În cazul în care PLDM, PDM și PL formează, într-adevăr, o nouă alianță proeuropeană, ei vor guverna cu o opoziție reanimată de voturile primite de PSRM. Printre problemele cu care se vor confrunta se numără un posibil referendum, în 2015. Mai exact, Socialiștii vor să propună un scrutin privind aderarea țării la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan și pentru denunțarea Acordului de asociere cu UE.

PSRM și PCRM, două surprize

Igor Dodon, fost membru al Partidului Comunist, actual lider al Partidului Socialiștilor, a adus surpriza alegerilor legislative, reușind să fie pe primul loc, cu toate că a pierdut câteva procente pe parcursul nopții.

„Pentru toți a fost o surpriză că PSRM a avut un scor atât de bun”, a comentat pentru gândul Victor Juc, vicedirectorul Institutului de cercetări juridice și politice al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Din punctul lui de vedere, există mai multe explicații care au dus la rezultatul PSRM: „majoritatea oamenilor, mai ales nordul, consideră necesară restabilirea relației cu Federația Rusă pentru comerțul cu fructe și legume”, spune Juc. De asemenea, electoratul Partidului Patria a migrat către PSRM odată cu excluderea formațiunii lui Renato Usatîi. În al treilea rând, crede expertul, guvernarea proeuropeană a fost penalizată pentru că așteptările oamenilor au fost mai mari decât performanțele politicienilor de la putere. Prezența la vot mai mică decât în 2010 este încă o dovadă a deziluziei electoratului.

O altă surpriză, însă dintr-un punct diferit de vedere, a fost scorul modest al PCRM. „PCRM a început să se poziționeze pe un spectru multivectorial – și integrarea europeană, și Uniunea Vamală”, ne-a mai spus Victor Juc.

„După semnarea Acordului de Asociere, Voronin a continuat să fie critic, dar la modul „dacă tot îl avem, îl mai renegociem pe alocuri, dar mergem înainte”. Cum ar veni: vițelul blînd suge la două vaci – așa e proverbul la Chișinău. Astfel, Voronin a lăsat liber culoarul pro-rus”, a explicat pentru gândul politologul Cristian Ghinea, director al Centrului Român pentru Politici Europene. Pe acest culoar, și-au făcut loc Renato Usatîi și Igor Dodon.

Ghinea amintește că, în sondaje, PSRM abia atingea pragul electoral de 6%: „Cu Usatîi în cursă, văzut ca marea surpriză, probabil că Dodon ar fi rămas pe afară, pentru că pro-rușii ar fi preferat un vot pentru Usatîi decât să riște cu Dodon, care putea să nu intre în Parlament. Cu Usatîi eliminat, Dodon a devenit principalul steag al fidelilor Rusiei”.

„Bolovanul s-a rupt”

„Surpriza Dodon a venit pe fondul unei surprize majore de sens opus: bolovanul s-a spart. PCRM a obținut (pe cifrele din 87% din secții) doar 17,9%. Astfel, deși PSRM e pe primul loc, de fapt, dacă adunăm la scorul PCRM cele două partide obțin exact 39%, cât avea PCRM singur în 2010″, ne-a mai explicat Cristian Ghinea. Cu alte cuvinte, taberele pro-Vest și pro-Est nu s-au schimbat aproape deloc din 2010 încoace, o constanță remarcabilă dacă ne gândim câte s-au schimbat din 2010 până astăzi”.

Un alt motiv pentru rezultatul sub așteptări al PCRM îl reprezintă crearea unui partid clonă, Partidul Comunist Reformator, PCR. Cum numele și simbolurile celor două partide sunt similare, iar PCR era listat cu multe poziții deasupra PCRM-ului lui Voronin pe buletinul de vot, Victor Juc crede că mulți alegători le-au confundat.

„Dimensiunile votului nu se schimbă din perspectivă geopolitică – proeuropenii obțin o majoritate la limită – însă în interiorul taberei pro-est avem o dinamică diferită”, spune Cristian Ghinea. „Radicalii se impun și îi bagă în colț pe oportuniști. Voronin s-a văzut concurat exact în punctele sale puternice tradițional: ideologia (Antifa), banii (Usatîi) și pupatul mîinii la Moscova (Dodon). Pentru fiecare dintre aceste caracteristici, publicul său avea alternative mai bune în afara PCRM. Voronin a pierdut tineretul și segmentul dinamic al populației. În mod ironic, riscăm să ajungem să-l regretăm pe bătrîn: așa comunist și instabil cum era, putea controla inclusiv tineretul pro-rus prin bani, convingere sau amenințări. Acest tineret care nu își simte locul în Europa și care găsește în proiectele imperiale ale Rusiei un mijloc de a ieși din ratare, se va radicaliza, liber de vechii tovarăși”, a continuat directorul CRPE.

Lecții pentru coaliția proeuropeană

Constanța electorală a coaliției proeuropene are două laturi. Pe de-o parte, trebuie remarcat că, în ciuda unor progrese importante, cele trei formațiuni tot nu au câștigat teren, principala cauză fiind, după cum relata și gândul de la Bălți, înainte de semnarea Acordului de Asociere, proasta comunicare cu oamenii și, în sens opus, propaganda eficientă a comuniștilor. Totuși, constanța electorală poate fi privită și în contextul scandalurilor în care a fost implicată coaliția. Privit din acest punct de vedere, rezultatul este un semn bun pentru cele trei partide, care nu au pierdut din voturi.

„Această coaliție va trebui să învețe lecția guvernării precedente”, spune Victor Juc. Prima lecție trebuie să fie „strategia transferării de la macronivel la micronivel”. „Nu e suficient să spui că ai semnat Acordul de Asociere. Oamenii sunt interesați de ce se întâmplă pe plan local. Situația coaliției nu e de invidiat”, adaugă vicedirectorul Institutului de cercetări juridice și politice al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Din punctul lui de vedere, această abordare macro a progreselor guvernării a fost „cea mai mare greșeală”.

Și viceministrul de Externe din R. Moldova, Iulian Groza, ne-a vorbit luni despre această greșeală: „Sunt multe lecții de învățat”, a comentat Iulian Groza pentru gândul, cu referire la rezultatul votului, pe care, trebuie spus, îl consideră foarte bun pentru proeuropeni. Printre lecțiile despre care ne-a vorbit viceministrul moldovean se numără și îmbunătățirea comunicării cu cetățenii, care să vadă mai bine beneficiile apropierii de Uniunea Europeană pentru viața lor de zi cu zi. „Dacă privim situația mai în ansamblu campania PSRM, cu sprijin din afară și folosindu-se de imaginea lui Vladimir Putin, ne face să fim și mai mobilizați”, a adăugat Groza.

Întrebat de ce harta rămâne aceeași de la un scrutin la altul, iar proeuropenii nu reușesc să se impună în raioanele din nord, dominate de comuniști, Groza a explicat că principalele cauze ale acestei constanțe sunt tensiunile puternice din regiune (influența războiului din Ucraina i-a făcut pe basarabenii din nordul țării mai sceptici în a susține îndepărtarea de Rusia), cele aproximativ 25 de procente de vorbitori de rusă din R. Moldova și eficiența propagandei mass-mediei rusești cu privire la avantajele aderării la Uniunea Vamală.

„În pofida acestor provocări de natură externă și internă, totuși, Republica Moldova a rezistat și cetățenii au reușit să simtă probabil și niște valori europene, în condițiile în care 300.000 dintre ei au călătorit fără vize în spațiul european”, ne-a mai spus Iulian Groza.

SURSA: Unimedia.info

Dodon: „Veți avea o opoziție puternică”

Liderul PSRM, Igor Dodon, a pus, luni, sub semnul întrebării legalitatea alegerilor, acuzând că mulți moldoveni din diaspora (a se citi Rusia) nu au putut să voteze. De asemenea, Dodon i-a avertizat pe proeuropeni că vor avea „o opoziție puternică” și i-a invitat pe comuniști să facă front comun împotriva Puterii: „Veți avea o opoziție puternică. La primele ședințe ale Parlamentului, vom înainta trei întrebări: anularea Acordului de Asociere cu UE, organizarea unui referendum și soluționarea problemelor economico-sociale. Suntem gata să discutăm cu PCRM despre o eventuală coaliție dacă vor fi de acord cu aceste condiții”, a informat Dodon, citat de Unimedia.

Reacțiile de la București

Oficialul din MAE moldovean citește rezultatul alegerilor în aceeași cheie în care au citit-o și liderii partidelor proeuropene, respectiv că este o victorie a orientării vestice și o reconfirmare a sprijinului popular pentru această strategie națională. La fel au interpretat și oficialii români rezultatul alegerilor legislative.

Astfel, președintele Traian Băsescu ne-a informat azi cu privire la „satisfacția” cu care a primit vestea „victori” partidelor proeuropene de la Chișinău: „Șeful statului salută victoria partidelor parlamentare proeuropene din Republica Moldova, Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat și Partidul Liberal, și se bucură pentru cetățenii Republicii Moldova”.

La rândul lui, președintele ales, Klaus Iohannis, care a fost vineri la Chișinău, a felicitat partidele proeuropene pentru „victorie” și a transmis că are „multe motive de satisfacție” cu privire la rezultatul alegerilor: „Întâi de toate, m-am bucurat să văd că alegerile s-au desfășurat în liniște și cu respectarea deplină a standardelor democratice în materie. Cel mai important motiv de satisfacție provine însă din rezultatele care se prefigurează. Ele confirmă anticiparea noastră despre faptul că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova își dorește o continuare accelerată a parcursului european al țării lor”, a spus Klaus Iohannis, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook. „Din punctul meu de vedere, rezultatul alegerilor este limpede: electoratul își dorește un guvern reformist, decis sa continue efortul de modernizare în sens european a Republicii Moldova”, a adăugat președintele ales, care le-a transmis cetățenilor moldoveni că „România le-a înțeles așteptările și mesajul și că le va fi mereu alături”.

În fine, și ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, aflat, luni, la Chișinău, unde s-a întâlnit inclusiv cu președintele Timofti și cu premierul Leancă, a salutat faptul că alegerile au indicat o opțiune majoritar europeană, care va trebui, în mod firesc, să fie reflectată în formarea și programul noului guvern, conform unui comunicat MAE.

Care sunt diferențele dintre cele trei partide proeuropene

În limbajul mediatic, PLDM, PDM și PL sunt reunite sub umbrela sintagmei de partide proeuropene. Totuși, între ele există anumite diferențe, mai ales în ceea ce privește relația cu Rusia și cu NATO, ne-a explicat Victor Juc.

Astfel, PLDM (condus de Vlad Filat) este un partid de centru-dreapta, cu o ideologie conservatoare, membru observator în familia Popularilor Europeni. Susține integrarea europeană și o relație apropiată cu NATO, fără a renunța la neutralitatea statală. De asemenea, PLDM susține păstrarea unei relații bune cu Federația Rusă.

PDM (condus de Marian Lupu) are o orientare de centru-stânga, social-democrată, fiind membru observator în familia Socialiștilor Europeni. Susține integrarea europeană, dar și neutralitatea R. Moldova, ceea ce înseamnă că vrea relații minimale cu NATO. Cât despre raportarea la Federația Rusă, PDM vrea un parteneriat strategic cu Moscova.

PL (condus de Mihai Ghimpu), membru observator în familia Liberalilor Europeni, ALDE, vrea atât integrare europeană, cât și în Alianța Nord-Atlantică și relații minimale cu Rusia. Ghimpu s-a pronunțat deseori pentru unirea cu România, cu toate că a admis că, în acest moment, ea nu este posibilă.