REZULTATE OFICIALE ALEGERI ÎN UK. Partidul Conservator CÂȘTIGĂ. Liderii Partidului Laburist și al Liberal-Democraților și-au dat demisia
REZULTATE ALEGERI ÎN UK. Britanicii, care au fost chemați joi la urne în cadrul alegerilor generale, s-au trezit în această dimineață cu o surpriză: Partidul Conservator a câștigat într-o manieră neașteptată scrutinul. Pentru a înțelege amploarea surprizei, mai toate sondajele de opinie, mai ales cele din ultimele două zile ale campaniei electorale, spuneau că va fi o cvasi-egalitate de locuri în Camera Comunelor pentru principalele două partide politice. The Guardian, spre exemplu, prognoza ieri câte 273 de locuri pentru laburiști și conservatori. Partidul Conservator, în schimb, a reușit să adune 327 de locuri, în vreme ce Partidul Laburist are 232, conform rezultatelor oficiale parțiale. Pentru a guverna, este nevoie de 326 de locuri. Fostul aliat al lui Cameron, Partidul Liberal-Democrat, a suferit o înfrângere devastatoare – doar 8 locuri, în vreme ce Partidul Național Scoțian a luat 56 din cele 59 de locuri disponibile în Scoția, cu 50 mai multe decât în 2010. În ciuda victoriei neașteptate, Cameron nu are prea multe motive să sărbătorească, pentru că, majoritatea fiind atât de mică, nu va avea prea mult spațiu de manevră, pentru că nu își va permite să piardă vreun parlamentar. Mai mult, analiștii britanici prognozează deja că nu este sigur că David Cameron va reuși să rămână la guvernare în următorii cinci ani.
Sondajele au indicat un alt rezultat față de exit-poll-uri
Toate sondajele de opinie din ultimele două zile de campanie au indicat o intenție de vot extrem de strânsă în ceea ce îi privește pe laburiști și conservatori. Mai mult, unele sondaje, precum cel făcut de The Guardian, credita cele două mari partide britanice cu aceeași intenție de vot, respectiv 35%. Nu există niciun temei pentru a ne aștepta la o răsturnare de situație, adică la o majoritate laburistă sau conservatoare. Din acest motiv, cele mai importante vor fi voturile pe care le vor obține partidele cu care laburiștii și conservatorii pot face coaliție. Astfel, sondajele indică mai degrabă o viitoare guvernare laburistă, fie împreună cu liberal-democrații, fie cu scoțienii.
Ambele partide mari – laburiștii și conservatorii – au continuat să insiste că vor lupta pentru a obține majoritatea în Parlament, agățându-se de speranța unei schimbări în ultimul moment a orientării alegătorilor.
Pentru Uniunea Europeană, rezultatul ideal pare să fie în acest moment – deși niciun oficial nu o declară deschis, din motive evidente – un guvern condus de Ed Miliband (Partidul Laburist), cu sprijinul Nicolei Sturgeon (Partidul Național Scoțian), succesoarea lui Alex Salmond, „Braveheart”-ul politicii scoțiene care a pierdut șefia partidului odată cu referendumul pentru independența Scoției. „Alegerile din UK sunt privite cu mare interes la Bruxelles, interes sporit datorită posibilității organizării în 2017 a unui referendum de exit al UK din UE”, o promisiune făcută de David Cameron în eventualitatea realegerii lui în funcție, a explicat pentru gândul Dan Luca, directorul Institutului EurActiv din Bruxelles. Astfel, Bruxelles-ul este un susținător al partidelor pro-europene, cum sunt laburiștii și liberalii: „Desigur, nu poate sa o zică direct, dar asta e situația”, a mai comentat, în scris, Dan Luca pentru gândul.
Partidul Laburist, în schimb, este singurul care nu a promis un referendum pentru ieșirea UK din UE, subliniază, într-un articol favorabil laburiștilor, jurnalistul britanic Jon Danzig, cel cu care gândul a realizat campania „Daily Fail”, prin care am încercat să combatem retorica anti-imigrație din Marea Britanie.
Dacă Uniunea are motive să și-l dorească pe Miliband la putere, românii au la fel de multe motive pentru a prefera în acest moment o guvernare laburistă, mai puțin ostilă migranților, a explicat și jurnalistul britanic Jon Danzig. Nu putem uita că dezbaterea anti-imigrație și anti-români din Marea Britanie, a cărei portavoce a fost Nigel Farage, liderul UKIP, a căpătat o asemenea amploare cu sprijinul lui David Cameron, care a încercat să câștige voturi de pe urma acestei poziționări. „Din punct de vedere românesc, nu putem nici noi să ne amestecăm în alegerile naționale, dar o venire a Stângii la putere, chiar și în coaliție – de ce nu, cu liberalii – ar aduce avantaje clare românilor din UK”, a precizat pentru gândul Dan Luca.
gândul a transmis principalele informații despre alegerile din Marea Britanie în format LIVE TEXT
UPDATE 15:12 David Cameron îi mulțumește fostului său partener de guvernare, Nick Clegg, și spune că Ed Miliband i-a urat în această dimineață succes. Premierul vorbește acum despre primul său mandat și despre planurile pentru cel de-al doilea.
UPDATE 15:15 Conservatorii au acum 327 de locuri, iar laburiștii, 232.
UPDATE 14:40 Este oficial: Partidul Conservator are acum 326 de locuri în Camera Comunelor, obținând majoritatea simplă necesară guvernării.
UPDATE 14:35 David Cameron este în acest moment în drum spre Palatul Buckingham, pentru întrevederea cu regina Elisabeta a II-a.
UPDATE 14:24 Cu doar câteva circumscripții necentralizate, rezultatele arată acum în felul următor: Partidul Conservator – 325 de locuri, Partidul Laburist – 230, SNP – 56, Liberal-democrații – 8. BBC prognozează în continuare că David Cameron va avea o majoritate.
UPDATE 14:25 Liderul Partidului Laburist, Ed Miliband, și-a dat demisia.
UPDATE 14:20 Liderul Liberal-Democraților, Nick Clegg, și-a dat demisia ca urmare a rezultatului dezastruos la alegeri.
UPDATE 12:50 Nigel Farage nu a reușit să obțină un loc în Parlament. Un singur membru UKIP a intrat în Parlament. Este așteptat ca Farage să demisioneze, gest pe care nu l-a confirmat însă în declarațiile făcute în urmă cu puțin timp. Dimpotrivă, sfidător, Farage a declarat că nu a fost niciodată mai fericit și că simte că i s-a ridicat o povară de pe umeri.
UPDATE 12:45 Presa britanică informează, citând surse apropiate laburiștilor, că Ed Miliband și-ar pregăti demisia.
UPDATE 12:30 Premierul David Cameron va fi primit azi de regina Elisabeta a II-a pentru a i se da oficial mandatul de a forma un guvern. Dovadă că nici regina nu se aștepta la acest rezultat și a prevăzut zile întregi de negocieri este că ea s-a retras deja la Windsor pentru sfârșitul de săptămână, de unde se va întoarce la Buckingham pentru audiența cu Cameron.
UPDATE 09:00 După surpriza uriașă din exit-poll-uri, rezultatele oficiale din această dimineață sunt și ele surprinzătoare, pentru că indică faptul că Partidul Conservator va avea o majoritate pentru a guverna singur.
UPDATE 1:00 Începe anunțarea rezultatelor oficiale din fiecare circumscripție. Din toate zonele politice vin apeluri la prudență în interpretarea exit-poll-urilor. Primele rezultate oficiale la nivel național vor fi anunțate spre dimineață. gândul va actualiza datele la prima oră.
UPDATE 00:30 Lira sterlină s-a apreciat cu un punct procentual în raport cu dolarul la anunțarea primelor rezultate exit-poll.
UPDATE 00:15 În procente, Partidul Conservator are 48% în exit-poll-urile, în vreme ce Partidul Laburist are 36%, Partidul Național Scoțian – 9%, Partidul Liberal-Democrat – 1,5%, Verzii – 0,3%, UKIP 0,3%. Exit-poll-urile se bazează pe predicții după intervievarea a aproximativ 22.000 de alegători, la circa 140 de secții de votare.
UPDATE 00:03 Exit-poll-ul anunțat de BBC anunță o posibilă răsturnare spectaculoasă de situație pentru conservatori, care au un avans complet neașteptat față de laburiști: Partidul Conservator – 316 locuri în Camera Comunelor, Partidul Laburist – 239, Partidul Național Scoțian – 58, adică toate locurile din Scoția, cu exceptia unuia, Partidul Liberal-Democrat – 10, UKIP – 2 locuri.
Dincolo de dezamăgirea pentru laburiști, exit-poll-urile sunt o lovitură dură pentru liberal-democrați, care ar putea pierde până la 47 de locuri parlamentare.
UPDATE 18:05 Iată alte două grafice care arată ale The Guardian cu privire la intenția de vot și numărul de locuri din Parlament pe care ar putea să le ia partidele. După cum se poate vedea, în ciuda unui avans de un procent în intenția de vot, laburiștii și conservatorii ar urma să aibă un număr egal de locuri în Parlament. Spre deosebire de laburiști – care îi pot curta și pe liberal-democrați, și pe scoțieni -, conservatorii nu par să aibă de unde să adune o coaliție majoritară.
UPDATE 17:50 „Moda zilei” pe rețelele sociale sunt pozele cu câinii așteptându-și stăpânii în fața secțiilor de votare – cu toate că animalele pot fi luate în secții dacă nu perturbă votarea.
Foto: The Telegraph
UPDATE 14:40 Ultimul sondaj realizat de The Guardian vine cu o predicție sumbră pentru David Cameron: sunt mari șanse să nu aibă destule voturi pentru a rămâne premier. Astfel, deși laburiștii și conservatorii sunt la egalitate, blocul anti-conservator se arată mai mare decât cel cu care ar putea să lucreze David Cameron.
UPDATE 13:35 The Guardian prezintă sondajul final realizat de Lordul Ashcroft în 5 și 6 mai. Intenția de vot este egală în ceea ce îi privește pe conservatori și laburiști – 33%.
Conservatori 33%
Laburiști 33%
Ukip 11%
Liberal-democrați 10%
Verzii 6%
Ultimul sondaj Ipsos-MORI îi creditează pe conservatori cu o intenție de vot de 36%, față de 35% pentru laburiști și 11% pentru UKIP, partidul lui Nigel Farage.
UPDATE 13:05 Iată câteva imagini de la vot apărute în presa britanică și pe rețelele sociale:
Sursa: The Telegraph
UPDATE 12:50 Dan Luca, directorul Institutului EurActiv din Bruxelles, a transmis ziarului gândul câteva idei despre miza europeană a acestor alegeri: „Alegerile din UK sunt privite cu mare interes la Bruxelles, interes sporit datorită posibilității organizării în 2017 a unui referendum de exit al UK din UE”, o promisiune făcută de David Cameron în eventualitatea realegerii lui în funcție. „Există și o problemă tehnică pentru cei aproximativ 1.200 (din totalul de aproximativ 30.000, n.red.) de britanici care sunt funcționari în cadrul Comisiei Europene”. Toți acești funcționari, explică Dan Luca, își vor pierde locul de muncă daca UK iese din UE.
Din acest motiv, Bruxelles-ul este un susținător al partidelor pro-europene, cum sunt laburiștii și liberalii: „Desigur, nu poate sa o zică direct, dar asta e situația”, a mai comentat, în scris, Dan Luca pentru gândul.
UPDATE 12:30 Iată câteva dintre cele mai inedite afișe electorale neoficiale din această campanie. Sursa: The Guardian
UPDATE 11:45 Principalii lideri politici britanici au votat până la această oră, inclusiv premierul David Cameron.
ALEGERI ÎN UK. Cele aproximativ 50.000 de secții de votare pentru alegerile parlamentare din Marea Britanie au fost deschise joi de la ora 07.00 până la ora 22.00 (09.00-24.00 ora României), iar în multe zone, alegătorii votează și pentru consiliile municipale.
În Marea Britanie, sistemul majoritar cu un singur tur de scrutin, cunoscut și sub denumirea „învingătorul ia tot”, permite unui candidat să câștige fără a obține majoritatea de 50 la sută. Candidații trebuie sprijiniți de zece alegători înregistrați din cadrul circumscripției și trebuie să plătească un depozit de 500 de lire sterline, pe care îl vor pierde dacă nu vor câștiga cel puțin 5 la sută din voturi.
Marea Britanie are 533 de circumscripții, dintre care 59 în Scoția, 40 în Țara Galilor și 18 în Irlanda de Nord, potrivit DPA. Mărimea unei circumscripții variază foarte mult în funcție de mediul urban sau rural, numărul votanților per circumscripție fiind în medie de 70.000.
În ultimele alegeri parlamentare din 2010, au fost înregistrați 45,6 milioane de alegători însă doar 29,7 milioane au mers la vot, ceea ce înseamnă o rată de participare de 65 la sută. Aproximativ 15 la sută din voturi au fost exprimate prin corespondență.
Numărul alegătorilor înregistrați în acest an este cuprins între 45 și 50 de milioane, dar numărul lor exact va fi anunțat abia după alegeri.
Șapte lideri de partide luptă pentru a câștiga alegerile în Marea Britanie
Șapte lideri de partide se înfruntă joi în cele mai impredictibile alegeri din ultimii câțiva zeci de ani organizate în Marea Britanie, care au adus mai multe formațiuni mici în prim-plan din cauza fragmentării votului, comentează AFP în pagina electronică, prezentând principalii actori.
AFP/Mediafax FOTO
– David CAMERON (48 ani), Partidul Conservator
Acuzat de o campanie ternă, premierul în exercițiu David Cameron a recurs la pasiune după ce sondajele au arătat că balanța ultimelor sondaje nu înclină în favoarea sa.
Trecutul său privilegiat îl face un candidat „șic”, dar le-a cerut alegătorilor să se uite mai degrabă la rezultatele economice pe care le-a obținut.
Fiul unui agent de bursă, Cameron a absolvit prestigioasele Eton College și Oxford University, unde a făcut parte din Bullingdon Club – un grup exclusivit de studenți adepți ai unor agape excentrice la care alcoolul curgea valuri.
După ce a devenit liderul partidului la vârsta de 39 de ani, în 2005, el a încercat să „detoxifice” marca partidului, evitând probleme abordate tradițional de dreapta – ca imigrația – și insistând asupra unei agende mai liberale.
– Ed MILIBAND (45 ani), Partidul Laburist
Proscris anterior la Westminster ca un „ciudat” care a devenit liderul Partidului Laburist după ce și-a „înjunghiat” fratele, David Miliband, este considerat în prezent cu șanse reale de a deveni viitorul premier al Marii Britanii
Însă, în pofida comportamentului „ciudat” și obstacolelor frecvente, Ed Miliband și-a păstrat neștirbită încrederea în sine, despre care tot mai mulți cred că-l va propulsa în cea mai importantă funcție în stat.
Poate că cea mai dăunătoare pentru el este ruptura pe care a creat-o prin faptul că a candidat împotriva fratelui său, pe care l-a înfrânt, în alegerile pentru șefia partidului, în 2010.
Fiul unui eminent universitar marxist și al unei activiste, Miliband a crescut într-o familie foarte politizată, frecventată de intelectuali de stânga din întreaga lume.
– Nick CLEGG (48 ani), Partidul Liberal-Democrat
Experiența de vicepremier i-a dăunat, sondajele sugerând că atât el cât și partidul său sunt, în prezent, atât de nepopulari încât și-ar putea pierde mandatul, riscând finalul unei cariere politice în linia întâi.
Mulți alegători îi acuză pe liberal-democrații de centru că au susținut Guvernul conservator al lui Cameron să introducă măsuri de austeritate pentru a reduce deficitul.
În cazul în care își va păstra mandatul, elocventul Clegg ar putea să „împartă cărțile”, în contextul în care nu a respins eventuale alianțe nici cu drepta și nici cu stânga.
– Nigel FARAGE (51 ani), Partidul Independenței Regatului Unit (Ukip)
Farage a transformat Ukip într-o forță la nivel național, dar luptă pentru viitorul său politic, apreciază unii comentatori, în opinia cărora campania sa populistă a fost lipsită de suflu.
Prin retorica sa antieuropeană și împotriva corectitudinii politice, Farage, care l-a comparat pe fostul președinte al Consiliului European Herman Van Rompuy cu o „cârpă de vase”, a condus formațiunea xenofobă pe primul loc în alegerile pentru Parlamentul European (PE), în 2014.
– Nicola STURGEON (44 ani), Partidul Național Scoțian (SNP)
Șefa separatiștilor scoțieni, considerată o adevărată vedetă a imprevizibilei campanii britanice, poate decide cine va fi premierul după alegerile de joi.
Practic o necunoscută la sud de provincie, anterior, Sturgeon a ieșit în prim-planul campaniei, mulțumită prestațiilor sale din dezbateri, în pofida faptului că nu candidează pentru un mandat la Westminster.
Premierul scoțian și-a croit drum în politica britanică – dominată de bărbați – criticând măsurile de austeritate și promovând SNP drept o „forță progresivă”, cu un umor pătrunzător și un accent scoțian sacadat.
– Leanne WOOD (43 ani), Plaid Cymru
Naționaliștii galezi pot obține doar câteva locuri în alegerile generale, dar ar putea să fie catapultați dintr-o relativă obscuritate într-o poziție de influență în întreaga țară.
În contextul în care niciun partid nu este creditat cu obținerea unei majorități absolute, formațiunea socialistă separatistă speră să se alieze cu alții și să propulseze Partidul Laburist (de centru-stânga, în opoziție) la putere în schimbul unor concesii.
– Natalie BENNETT (49 ani), Partidul Verde
Șefa Green Party a făcut campanie împotriva austerității și pare să adune voturi de pe urma reacției de respingere a politicii tradiționale.
Posibile scenarii după alegerile parlamentare din Marea Britanie
În ultima săptămână dinaintea alegerilor parlamentare din Marea Britanie toate sondajele arătau că niciun partid nu va obține majoritatea, posibilele scenarii fiind fie un Guvern minoritar, fie unul de coaliție cu unul sau mai multe partide mici, relatează DPA, în pagina electronică.
Ambele partide mari – laburiștii și conservatorii – au continuat să insiste că vor lupta pentru a obține majoritatea în Parlament, agățându-se de speranța unei schimbări în ultimul moment a orientării alegătorilor.
„Lucrăm pentru o majoritate și nu vorbim cu nici un alt partid în legătură cu rezultatul alegerilor”, a declarat politicianul conservator William Hague, care a negociat coaliția dintre conservatori și liberal-democrați după alegerile din 2010.
Dacă sondajele sunt corecte, conservatorii vor câștiga alegerile cu 285 de mandate din totalul de 650, ei fiind urmați de laburiști cu 275 de mandate.
Partidul Național Scoțian (SNP) s-ar clasa pe locul al treilea, cu 40 de mandate, ceea ce ar însemna că o alianță informală între laburiști și SNP ar obține suficiente voturi pentru o majoritate parlamentară.
Într-o dezbatere televizată din 30 aprilie, liderul laburist Ed Miliband a declarat că nu va fi „un Guvern laburist dacă aceasta înseamnă înțelegeri sau coaliții cu SNP”, făcând mai probabilă ipoteza încercării de a forma un Guvern minoritar cu sprijin din partea SNP.
Conservatorii și liberal-democrații, care ar urma să câștige până la 25 de mandate, nu ar avea suficiente voturi pentru a-și menține coaliția guvernamentală.
Există o posibilitate de 28 la sută ca o coaliție formată din două partide să nu obțină majoritatea de 323 de locuri, a declarat analistul politic Chris Hanretty. Ținta de 323 înseamnă mai puțin de jumătate din mandate pentru că cinci membri ai partidului nord-irlandez Sinn Fein refuză să își exercite mandatele.
Dacă Miliband sau premierul conservator David Cameron nu pot forma o coaliție din două partide, ei ar putea fi obligați să apeleze la partidele mici. Aceasta ar aduce în lumina reflectoarelor Partidul Democratic Unionist (DUP) din Irlanda de Nord, care ar urma să câștige opt mandate, așa cum s-a întâmplat în 2010. DUP ar putea susține un Guvern condus fie de laburiști, fie de conservatori.
Partidul Independenței din Marea Britanie (UKIP) și ecologiștii ar putea ajuta, de asemenea, un Guvern minoritar condus de conservatori sau laburiști să câștige voturi cruciale în Parlament.
Dar atât UKIP, cât și Verzii nu vor câștiga, probabil, mai mult de un mandat, potrivit previziunilor.
Plaid Cymru, partidul naționalist din Țara Galilor, ar urma să câștige până la cinci mandate și l-ar putea susține pe Miliband în cazul în care o alianță între laburiști și SNP nu reușește să obțină majoritatea.
Un Guvern minoritar ar putea cere Parlamentului aprobarea unor noi alegeri în cazul în care ar fi incapabil să formeze o alianță funcțională cu partidele mici.
Dacă se ajunge la un acord de principiu pentru o coaliție, liderii partidelor vor negocia politicile cheie pentru noul Guvern. Acest proces de cinci zile a fost destul de simplu în 2010, a declarat Hague, dar de această ar putea fi mai complicat, chiar imposibil.
Principalele subiecte ale campaniei electorale
Campania electorală a fost destul de ternă, însă premierul David Cameron, în vârstă de 48 de ani, a demonstrat mai multă vigoare în ultimele zece zile. Principalele subiecte de campania au fost economia, Uniunea Europeană, imigrația și sănătatea.
Marea Britanie are un deficit bugetar de aproximativ 90 de miliarde de lire sterline (124 de miliarde de euro), iar marile partide vor să îl elimine dar nu se pun de acord în privința tăierilor bugetare necesare.
Conservatorul Cameron a promis un referendum pe tema menținerii țării în Uniunea Europeană în 2017, dacă va câștiga alegerile. Liberal-democrații susțin un referendum în cazul unei schimbări majore a tratatului, dar va face campanie pentru rămânerea Marii Britanie în cadrul UE.
Laburiștii se opun unui referendum, la fel ca SNP (Partidul Național Scoțian), care vrea ca Scoția să aibă drept de veto în legătură cu orice plecare a Marii Britanii din UE. Partidul UKIP al lui Nigel Farage, care ar urma să câștige câteva mandate, vrea ca Marea Britanie să părăsească UE imediat.
Imigrația a fost un subiect sensibil pentru mulți alegători. Imigrația netă în Marea Britanie, care are o populație de 64 de milioane de persoane, era de aproximativ 300.000 anul trecut. Multe persoane vin în Marea Britanie din țări est-europene precum Polonia, punând presiune pe sistemul social și intensificând competiția pentru locurile de muncă.
Conservatorii nu și-au respectat promisiunea anteriorară de a aduce imigrația netă sub 100.000 de persoane pe an. Acum, ei spun că vor să reducă numărul imigranților la zeci de mii și să reformeze normele cu privire la asistența socială pentru imigranții din UE.
Laburiștii vor, de asemenea, să reducă numărul imigranților, promițând să angajeze mai multe persoane la graniță și să înăsprească normele cu privire la beneficiile sociale obținute de imigranți.
UKIP adoptă o linie și mai dură, cerând o interzicere pe cinci ani a imigrației pentru lucrătorii necalificați.
Starea sistemului național de sănătate (NHS) a fost un alt subiect al campaniei electorale, laburiștii acuzând conservatorii că urmăresc o privatizare a sistemului public printr-un program de reforme de liberalizare a pieței.
Britanicii din străinătate, inclusiv din România, votează prin corespondență sau prin procură
Britanicii care trăiesc sau muncesc în afara Marii Britanii, inclusiv în România, au la dispoziție două modalități de a vota la parlamentarele de joi: prin corespondență (vot poștal) sau prin procură (prin reprezentant).
Sistemul electoral britanic prevede trei modalități de vot: prezentarea la secția de vot, votul prin corespondență (vot poștal) și prin procură (prin reprezentant), caz în care este desemnată o persoană care votează în numele altcuiva.
Cei mai mulți votanți aleg varianta clasică, de a se prezenta personal la urne, dar britanicii care locuiesc sau muncesc în afara țării ori au diverse probleme în ziua votului aleg votul poștal sau cel prin procură.
Cei înscriși în Registrul electoral, primesc înainte de ziua votului un „poll card” în care sunt informații unde și când trebuie să voteze. Cele mai multe secții sunt deschise în școli sau în săli special amenajate.
Acest „poll card” are doar un scop informativ, nefiind necesară prezentarea lui la vot.
De ce au loc alegerile joia
Alegerile parlamentare au loc joia din 1935, dar nu a existat nicio prevedere în acest sens până în 2011, când a fost introdus Fixed-term Parliaments Act, potrivit căruia alegerile trebuie organizate la fiecare cinci ani în prima zi de joi a lunii mai.
Unele persoane cred că această tradiție a început deoarece joia era zi de târg în majoritatea orașelor, ceea ce însemna că persoanele din zonele mai îndepărtate puteau vota în același timp cu vânzarea și cumpărarea de produse. Alții subliniază că joia, ca zi în care magazinele se închideau mai devreme, le oferea alegătorilor mai mult timp pentru a ajunge la secțiile de votare. O altă teorie populară este că joia a fost aleasă pentru reducerea perioadei de inactivitate a Guvernului, care ar putea fi format peste weekend.
Votul din acest an va fi foarte strâns și ar putea decide dacă Marea Britanie va rămâne în cadrul Uniunii Europene. „Aceste alegeri sunt cele mai strânse din istoria recentă”, a declarat profesorul Philip Cowley de la Universitatea Nottingham. „Va fi aproape sigur cea mai mare schimbare din sistemul de partide al Marii Britanii din ultimii peste 100 de ani”, a adăugat el pentru AFP.