Robotul american Curiosity A AJUNS pe Marte

UPDATE 9.12 Robotul Curiosity a ajuns pe Marte în urmă cu mai puțin de o jumătate de oră.

VIDEO Emil Străinu: „Se pregătește un alt vaccin pentru așa zisa boală X. A doua etapă a marii resetări planetare o constituie războiul”

00:10

POLITICĂ CNA sesizează Parchetul General cu privire la AGRESIUNEA Dianei Şoşoacă asupra Presei

00:03

ȘTIREA INIȚIALĂ: Cercetătorii de la NASA sunt cu ochii pe robotul Curiosity, care ar trebui să ajungă, luni, pe Marte, de unde ar trebui să culeagă dovezi ale existenței – în prezent sau în trecut – vieții pe această planetă, informează AFP.

Curiosity ar trebui să ajungă pe Planeta Roșie la ora 5.31 GMT, la finalul unei călătorii de peste opt luni. Aventura lui Curiosity i-a costat pe cei de la Agenția Spațială Americană 2,5 miliarde de dolari.

Sâmbătă, echipajul care se ocupă de această călătorie a dat o prognoză bună pentru condițiile în mometul aterizării lui Curiosity. „Marte este bună cu noi. Cred că o să avem condiții bune la aterizare”, a declarat Ashwin Vasavada, unul dintre oamenii de știință care se ocupă cu această călătorie. Potrivit acestuia, o furtună recentă de praf tocmai s-a potolit, lăsând loc „unui nor de nisip care nu poate face rău”.

Lansat pe 26 noiembrie 2011, de la baza spațială Cape Canaveral din Florida, Curiosity, dispozitivul de explorare spațială cel mai greu (900 kilograme) și cel mai sofisticat trimis vreodată de oameni pe o altă planetă, va atinge solul marțian pe 6 august, în jurul orei 05.31 GMT, în apropiere de muntele Sharp, care are o altitudine de peste 5.000 de metri, în craterul Gale, după ce a parcurs o distanță de 570 de milioane de kilometri.

Pentru a reuși o coborâre atât de precisă în interiorul craterului, vehiculul care transportă robotul Curiosity va pluti ca un planor în atmosfera înaltă marțiană, în loc să plonjeze spre sol.

Potrivit coordonatorilor misiunii, spre deosebire de sondele spațiale precedente, Curiosity este prea greu pentru ca impactul cu solul să poată fi amortizat cu ajutorul unor saci cu aer.

Inginerii de la NASA și cei de la Jet Propulsion Laboratory (JPL) din Pasadena au conceput un fel de „macara” echipată cu rachete cu propulsie inversată care vor porni în ultimele secunde ale coborârii, cu scopul de a depune cu delicatețe pe suprafața marțiană uriașul robot de mărimea unei mașini.

Înainte de aceste ultime momente ale coborârii, frânat de o parașută uriașă, vehiculul spațial va trece printr-o perioadă de șapte minute critice, în timpul cărora viteza lui va trece de la 21.243 de kilometri/oră la 2,74 kilometri/oră.

Aceste șapte minute reprezintă partea cea mai delicată din întreaga misiune, a explicat Pete Theisinger, cercetător la JPL.

„Ne pregătim de câțiva ani pentru o sosire reușită a lui Curiosity și totul pare să se prezinte în condiții bune”, a adăugat Dave Lavery, coordonatorul misiunii de la centrul NASA din Washington. „Însă intrarea în atmosfera marțiană și coborârea pe planeta roșie includ întotdeauna riscuri, iar din acest punct de vedere succesul nu este garantat”, a avertizat el. Din punct de vedere statistic, rata de reușită este mai mică de 40%.

După ce robotul Curiosity va ajunge pe Marte, oamenii de știință vor fi nevoiți să aștepte 14 minute pentru a avea confirmarea – acesta este intervalul de timp necesar pentru ca semnalul să ajungă pe Terra.

Totuși, savanții americani au precizat că această manevră ar putea să dureze mult mai mult, în funcție de locul în care sonda va coborî, iar acel interval de confirmare ar putea fi prelungit cu „mai multe minute sau chiar ore, sau poate chiar cu o zi sau două”, a spus Dave Lavery.

Cele trei sonde aflate pe orbita lui Marte, două americane (Mars Reconnaissance Orbiter și Mars Odyssey) și una europeană (Mars Express), se vor poziționa pentru a intercepta transmisiunile radio emise de Curiosity cu ocazia coborârii în atmosfera marțiană.

Un braț al robotului, realizat din teflon, va preleva eșantioane din solul marțian. Aceste eșantioane vor fi transferate în interiorul robotului pentru ca instrumentele de la bordul său să analizeze și să identifice compușii minerali și chimici. Însă mici fragmente de teflon ar putea să se amestece cu eșantioanele de roci marțiene, riscând astfel să falsifice rezultatele analizelor.

„Teflonul ar putea să complice, dar nu să împiedice, analiza carbonului conținut în roci, ce va fi făcută de unul dintre cele zece instrumente aflate la bordul lui Curiosity”, a precizat John Grotzinger, de la California Institute Technology. „Prezența compușilor de carbon organic într-un mediu este o condiție-cheie pentru viață”, a explicat același cercetător.

Curiosity, care cântărește 900 de kilograme, este de două ori mai lung și de cinci ori mai greu decât precedenții roboți trimiși pe Marte, Spirit și Opportunity, și este echipat cu 10 instrumente științifice. Robotul este echipat cu un catarg pe care sunt instalate camere de înaltă definiție și un dispozitiv cu laser care îi permite să analizeze țintele aflate la o distanță de până la șapte metri.

Robotul Curiosity, montat pe șase roți și alimentat de un generator nuclear, posedă și un braț articulat lung de 2,1 metri, capabil să foreze până la șase centimetri în interiorul rocilor – o premieră pentru misiunile de pe Marte. Eșantioanele recoltate vor fi înmagazinate într-unul dintre cele două laboratoare din interiorul robotului, unde vor fi analizate.

Alte instrumente vor monitoriza mediul înconjurător, pentru a detecta în special metanul, adeseori asociat cu prezența vieții pe Terra, dar care a fost deja găsit și pe Marte în anumite anotimpuri, de o sondă americană ce a fost plasată pe orbita marțiană.

Curiosity va măsura și radiațiile care pot să afecteze viitoarele misiuni spre Marte, ce vor avea echipaj uman la bord. Robotul dispune și de o stație meteo.