România, în cărți pentru Schengen după alegerile din Spania? Europarlamentar: „Sper ca aderarea țării noastre să rămână o prioritate”

Europarlamentarul Corina Crețu a declarat, într-un mesaj postat pe pagina sa de facebook, că rezultatele alegerilor legislative de duminică din Spania aduc în continuare incertitudini în privința politicilor care vor fi aplicate în urma formării unui nou Guvern la Madrid.

România este direct interesată de situația politică din Spania – aceasta a preluat președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, din 1 iulie 2023 – fiind țara în pixul căreia stă punerea pe agenda Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) – care are reuniuni în septembrie, în octombrie și în decembrie – subiectul aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Spania ar putea avea prima participare de extremă-dreapta la guvernare de la dictatura lui Francisco Franco, sondajele efectuate în ultima săptămână de campanie – şi date publicităţii duminică seara, după închiderea urnelor – arătând că Partidul Popular (PP) de centru-dreapta şi Vox, partidul anti-musulman şi antifeminist, câştigă suficiente locuri în alegerile de duminică pentru a forma o coaliţie, relatează Reuters.

„Urmează ca Regele Felipe al VI-lea să convoace consultări pentru formarea unui nou Guvern”

„Liderul social-democrat Pedro Sánchez Pérez-Castejón păstrează șansa de a rămâne la putere, după ce partidele de dreapta ar fi totalizat doar 169 de locuri în Parlament, departe de majoritatea absolută necesară guvernării, care este de 176 de locuri. Urmează ca Regele Felipe al VI-lea să convoace consultări pentru formarea unui nou Guvern.

Premierul Sanchez ne-a dovedit întotdeauna prietenie, fiind cel care a permis românilor din Spania să dețină dublă cetățenie, iar reformele sociale pe care le-a inițiat în ultima perioadă au avut un efect pozitiv și asupra comunităților românești.

Sper ca agenda Președinției spaniole a Consiliului Uniunii Europene, pe care Pedro Sánchez a prezentat-o la 1 Iulie, să nu fie schimbată, iar după reconfigurarea politică rezultată în urma alegerilor de ieri, aderarea României la spațiul Schengen să rămână o prioritate”, a scris Corina Crețu.

Partidele de dreapta nu au reușit să obțină o victorie decisivă

Spania se confruntă cu un blocaj politic în urma alegerilor parlamentare de duminică, după ce partidele de dreapta nu au reușit să obțină o victorie decisivă, prezisă de sondajele de opinie. Cu alte cuvinte, nu există niciun câștigător clar în alegerile generale de duminică, scrie Reuters.

Rezultatele votului de duminică arată că nici blocul de stânga, nici cel de dreapta nu pot forma un guvern. Premierul socialist spaniol, Pedro Sánchez, păstrează şansa de a rămâne la putere după ce a limitat câştigul opoziţiei de dreapta. El a afirmat duminică seară că dreapta şi extrema dreaptă au fost „înfrânte” la alegerile legislative.

„Blocul retrograd al Partidului Popular (dreapta) şi Vox (extremă dreapta) a fost înfrânt”, a declarat Sánchez la Madrid.

Partidul Socialist al lui Sanchez este creditat cu 122 de deputaţi (+ 2), iar Sumar, aliatul său din stânga radicală, cu 31.

Pedro Sanchez, la putere de cinci ani, se află într-o poziţie mai bună decât rivalul său şi poate spera să rămână în fruntea guvernului, deoarece are şansa să obţină sprijinul partidelor basce şi catalane pentru care Vox este un duşman.

Dacă nicio majoritate viabilă nu se creionează, ar putea avea loc noi alegeri, într-o ţară care a avut patru alegeri generale între 2015 şi 2019.

Spania a deţinut preşedinţia UE de patru ori

Spania a preluat, din 1 iulie, de la Suedia, preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, pentru o perioadă de şase luni.

Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene se asigură prin rotaţie, la fiecare şase luni, între statele membre ale UE, în decursul acestei perioade statul membru asigurând continuitatea agendei în cadrul Consiliului şi conducând reuniunile acestei formaţiuni.

• Spania a mai deţinut, anterior, preşedinţia Uniunii de patru ori: în 1989, în 1995, în 2002 şi în 2010.
• Ultima preşedinţie spaniolă a Uniunii, cea din 2010, a fost marcată de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, precum şi de criza economică care a afectat toate ţările Uniunii, potrivit site-ului spanish-presidency.consilium.europa.eu.
• În anterioara preşedinţie a Uniunii, Suedia s-a concentrat asupra unor obiective precum securitatea, unitatea, competitivitatea, tranziţia verde şi energetică, valorile democratice şi statul de drept.

Austria a spus „nein” la aderarea României la Schengen

Reamintim că, după 11 ani de așteptări, România nu a primit, la finalul anului trecut, undă verde pentru a intra în spațiul Schengen, deși autoritățile române, dar și oficiali străini susțin că România a bifat, de ani buni, cerințele tehnice impuse.

Austria a fost singura țară din UE care s-a opus aderării României, motivul invocat fiind cel al migrației. Mai mult, Austria s-a opus aderării României la Schengen fără a lăsa vreo posibilitate de a discuta și fără a accepta vreo formulă de compromis, o situație fără precedent în Uniunea Europeană.