Miniștrii român și ucrainean de Externe, Titus Corlățean și Andrii Descița, au semnat, luni, la Kiev, un acord de securitate, care reglementează mai multe măsuri de cooperare în domeniul militar între România și Ucraina. Semnarea acordului, venită în contextul unei vizite oficiale de o zi a ministrului român la Kiev, are scopul de „a întări încrederea reciprocă și securitatea în zonele adiacente frontierelor de stat româno-ucrainene”.
În cadrul ceremoniei de semnare, Andrii Descița a declarat, cu privire la tensiunile din Crimeea și la planul de secesiune al autorităților proruse de aici, că Ucraina e pregătită să discute „cu reprezentanții legitimi” de la nivel local o lărgire a autonomiei peninsulei, „dar nu sub amenințarea armei”. „Trebuie să fie o cale pașnică, cu utilizarea tuturor mecanismelor diplomatice și de acest lucru ne ocupăm acum, atât în relațiile bilaterale, cât și în cadrul altor organizații internaționale. Crimeea este teritoriul Ucrainei și n-o să dăm nimănui”, a spus ucraineanul, precizând că țara lui nu va renunța la „niciun centimetru” din peninsulă.
Descița a mulțumit României pentru susținerea integrității teritoriale a Ucrainei, în contextul tensiunilor din Crimeea și s-a declarat recunoscător pentru ajutorul medical acordat de SMURD unui număr de răniți ucraineni. De asemenea, șeful diplomației de la Kiev i-a dat asigurări lui Corlățean că noua putere ucraineană se angajează să aibă grijă de comunitatea românească din Ucraina. „Guvernul ucrainean susține toate minoritățile naționale și integrarea lor”, a spus ministrul interimar de Externe al Ucrainei, Andrii Descița, care a precizat că guvernul său e „extrem de recunoscător” României pentru susținerea Ucrainei în forurile externe. Ministrul ucrainean de Externe a mai dat asigurări că țara lui vrea să consolideze relațiile cu România și că „Ucraina vrea un viitor european”.
În ceea ce îl privește pe Titus Corlățean, acesta i-a spus omologului ucrainean că vizita sa la Kiev, prima a unui oficial român de la schimbarea regimului, este „în primul rând un mesaj politic de solidaritate foarte clar, pe care România îl exprimă poporului ucrainean într-un moment foarte dificil”.
Ministrul român le-a spus gazdelor ucrainene că România „a fost și este un susținător extrem de activ al destinului european al Ucrainei”. În ceea ce privește situația din Peninsula Crimeea, unde au loc manevre de trupe rusești în afara bazelor permanente ale Moscovei, prezentate drept „o misiune umanitară”, Corlățean a reamintit că România se așteaptă ca Rusia să se abțină de la acțiuni militare și să se respecte drepturile poporului ucrainean ți legile țării. „Federația Rusă să se întoarcă la parametrii conveniți privind prezența sa în Ucraina și să repecte și să privilegieze procesul politic de dialog, și nu intervenția armată”, a spus oficialul român, atrângându-le gazdelor ucrainene atenția asupra „tentației apariției acestui lanț de conflicte prelungite într-o zonă mai largă”.
Printre punctele incluse în acordul semnat luni se numără obligativitatea ca România și Ucraina să se notifice reciproc cu cel puțin 42 de zile înaintea începerii unor activități militare în zonele de frontieră. Un alt aspect se referă la observarea activităților militare: România și Ucraina vor trimite câte doi observatori la activitățile militare notificabile. În ceea ce privește Insula Șerpilor, Ucraina s-a obligat să nu dețină și să nu amplaseze armamente ofensive, cum ar fi tancuri, avioane, elicoptere de luptă.
Existau speranțe ca acest acord să fie urmat și de o parafare măcar a acordului de mic trafic la frontieră, blocat de ani de zile în Ucraina.
Ministrul român de Externe s-a întâlnit la Kiev și cu premierul Arsenii Iațeniuk, precum și cu președintele Radei și președintele interimar al Ucrainei, Aleksandr Turcinov.