Agricultura, construcțiile, industria hotelieră și restaurantele sunt principalele sectoare afectate de aceste practici criminale, potrivit unui raport al FRA. Acesta este primul studiu extensiv desfășurat de agenție pe această problemă în UE, cu cercetări pe teren în 21 dintre cele 28 de țări membre, respectiv toate statele membre, exceptând Danemarca, Estonia, Letonia, Luxemburg, România, Slovacia și Suedia (din cauza resurselor limitate). Statele membre au fost selectate astfel încât să se asigure acoperirea diferitelor regiuni geografice, precum și diferite situații economice și cutume juridice
În absența cadrului legal armonizat, a unor controale eficiente și măsuri de protecție a victimelor, autorii lor riscă mult prea puțin să fie urmăriți sau să fie nevoiți să își indemnizeze victimele, deplânge agenția.
„Vorbim despre o problemă endemică și trebuie să îi punem capăt urgent. Statele membre UE trebuie să desfășoare mai multe eforturi pentru a promova un climat de toleranță zero pentru formele criminale de exploatare a muncii”, a comentat directorul interimar al FRA, Constantinos Manolopoulos, citat într-un comunicat.
„În majoritatea cazurilor, consumatorii nu sunt la curent cu faptul că portocalele, vinurile, carnea (…) tricourile și încălțămintea pe care le cumpără” dar și „serviciile furnizate la hotel sau restaurant pot fi produsul unor lucrători exploatați”, dezvăluie raportul.
FRA prezintă diversele forme pe care le pot lua aceste practici prin 127 de studii de caz. Salariile foarte mici, adeseori de mai puțin de un euro pe oră, zilele de lucru ce depășesc 12 ore și absența zilelor libere de la sfârșit de săptămână sunt printre cele mai frecvente, fiind uneori însoțite de rele tratamente, condiții de igienă deplorabile și izolarea forțată a victimelor.
În afară de imigranții africani sau asiatici, „noii” cetățeni UE – bulgari, români sau lituanieni – figurează printre principalele victime ale cazurilor înregistrate de agenție, relatează AFP. Astfel de practici se întâlnesc în toate țările, de la Finlanda la Marea Britanie, trecând prin Franța, Polonia sau Grecia.
Pentru a garanta o „toleranță zero”, FRA promovează în special o sensibilizare mai mare a publicului, o consolidare a inspecțiilor de muncă, implicarea sindicatelor și măsuri de protecție a victimelor. Agenția consideră necesară o definiție penală armonizată a fenomenului, care să prevadă pedepse mai mari de doi ani pentru autori.