Ruptura Est-Vest în UE se acutizează înaintea Brexit. ANALIZĂ WSJ

„Clivajul între statele vestice, mai avansate, ale Uniunii Europene, și cele din Est, mai puțin bogate, s-a accentuat vineri, în contextul disputelor liderilor privind viitorul Blocului comunitar după Brexit”, comentează Wall Street Journal.

Ultima zi a summitului UE de la Bruxelles urma să se concentreze pe pregătirea reuniunii de celebrare a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, prin care s-a fondat Blocul comunitar. În schimb, summitul a ajuns să fie marcat de discuțiile pe ideea dacă dacă Uniunea Europeană ar trebui să continue actualul parcurs de aprofundare a integrării politice și economice ori să modereze ambițiile. „Mai precis, disputa se referă la propunerile de a le permite unora dintre cele 27 de state membre UE să decidă cât de mult și în ce ritm vor să abordeze integrarea”, subliniază The Wall Street Journal într-un articol intitulat „Clivajul Est-Vest se accentuează la nivelul Europei în perspectiva Brexit”.

Liderii țărilor mai puțin avansate economic din Europa Centrală și de Est cred că propunerile privind configurarea unei așa-numite Uniuni Europene cu mai multe viteze i-ar lăsa în urmă, mai ales după ce Marea Britanie va părăsi Blocul comunitar și bugetul se va restrânge.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Abandonarea ideii conform căreia noile state europene trebuie să ajungă la același nivel de integrare și prosperitate ar avea consecințe profunde, a semnalat președintele României, Klaus Iohannis după summit, potrivit WSJ.

Însă cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a dat asigurări că permiterea unei integrări economice și politice în diferite grade nu ar crea „cetățeni de prim rang sau de rang secund. Diversitatea la nivelul Uniunii Europene este un lucru prevăzut în tratate și este un fapt de viață, a argumentat liderul Germaniei.

Inițiatori ai propunerii unei Europe cu viteze diferite, precum Xavier Bettel, premierul Luxemburgului, susțin că unul dintre scopuri este reducerea puterii unui număr mic de state membre de a bloca în procesul de vot măsuri preferate de majoritatea care vrea un viitor al Uniunii Europene. „Eu prefer două viteze decât nicio viteză. Pentru moment, avem o Europă blocată”, a subliniat Bettel.

Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a exprimat surprindere că unii lideri consideră că o Europă cu mai multe viteze „ar introduce vreo linie de divizare, un nou tip de Cortină de Fier între Est și Vest”. „Nu aceasta este intenția. Așa-numita Eropă cu mai multe viteze înseamnă că cei care vor mai mult pot face mai mult”, a explicat șeful Comisiei Europene.

Polonia s-a opus vehement unei Europe cu mai multe viteze, dar fostul premier polonez Donald Tusk – reales în funcția de președinte a Consiliului European în pofida obiecțiilor Varșoviei – a adoptat un ton conciliant: „Unii se așteaptă la schimbări sistemice care să slăbească legăturile la nivelul UE. Alții privesc în direcția opusă, spre aprofundarea integrării. Eu aș îndemna pe toată lumea să facă eforturi pentru unitate politică”.

Comisia Europeană a prezentat recent un plan de reformare a Uniunii Europene, președintele Jean-Claude Juncker propunând cinci posibile direcții ale Blocului comunitar, axate pe o cooperare a țărilor în grade diferite, eventual prin concentrarea pe piața unică, pe apărare și securitate. În cursul unui discurs rostit în Parlamentul European, Jean-Claude Juncker a prezentat „Carta Albă privind Viitorul Europei”, notând principalele realizări ale Uniunii Europene: „pacea timp de șapte decenii și o Uniune Europeană extinsă, cu 500 de milioane de cetățeni care trăiesc în libertate într-un spațiu care este una dintre cele mai prospere economii din lume”. „Carta Albă” abordează și provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană, prezentând cinci scenarii ale modului în care UE poate evolua până în anul 2025 în funcție de intențiile statelor membre. „Carta Albă” reprezintă contribuția Comisiei Europene la summitul programat pe 25 martie la Roma pentru marcarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului constitutiv al UE.

Surse diplomatice au avertizat recent că planul lui Jean-Claude Juncker de construire a unei Uniuni Europene cu grade diferite de integrare are rolul consolidării unității, creând și modalități „alternative” de cooperare, fiind un semnal privind nemulțumirea față de țări estice. „O Europă cu mai multe viteze este deja un lucru existent. Nu are nimeni o problemă cu acest lucru”, a declarat un oficial UE de rang înalt, explicând că zona euro este un exemplu în acest sens. „Deci, de ce se adoptă acum un astfel de registru discursiv? Sunt iritați de țări estice … Este o tendință spre separare”, a adăugat el. Observând că un obstacol în calea aprofundării integrării în zona euro este reprezentat de modalitățile diferite propuse de Germania și Franța, oficialul UE a argumentat că abordarea gradelor diferite de integrare pare a fi o încercare de sancționare a țărilor post-comuniste. Ungaria și Polonia, în special, au stârnit nemulțumirea liderilor Uniunii Europene prin contestarea normelor democratice și prin opoziția față de redistribuirea refugiaților. Recent, președintele Franței, Francois Hollande, a acuzat țările est-europene că tratează Uniunea Europeană ca un bancomat. România, Cehia, Slovacia și Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiție și Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranților conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată.

Planul constă în prezentarea a cinci scenarii de lucru care „nu sunt exhaustive și nici nu se exclud unul pe altul”, anunță Comisia Europeană.

Scenariul 1: Continuarea actualei direcții – Cele 27 de state UE se vor concentra pe implementarea agendei de reformă în spiritul trasat de Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker și al Declarației de la Bratislava.

Scenariul 2: Nimic altceva în afara pieței unice – Cele 27 de state membre transferă treptat accentul pe piața unică, dat fiind că statele membre nu reușesc să ajungă la poziții comune într-un număr din ce în ce mai mare de direcții politice de cooperare.

Scenariul 3: Cei care vor mai mult contribuie mai mult – UE27 continuă ca în prezent, dar, în plus, le permite statelor membre să aibă acțiuni suplimentare în anumite zone de cooperare, precum apărarea, securitatea internă și dezvoltarea socială. În funcție de intenție, una ori mai multe alianțe se pot configura în zone diferite zone politice.

Scenariul 4: Mai puțin, dar mai eficient – UE27 se concentrează pe rezultate mai bune și mai rapide în domenii politice specifice, reducând eforturile unde există percepția că activitățile nu au valoarea scontată. Atenția și resursele limitate se concentrează pe anumite zone politice.

Scenariul 5: Mult mai mult împreună – Statele membre decid să aloce structurilor comune mai multe atribuții, resurse și putere decizională. Deciziile se iau mai rapid la nivel european și sunt implementate mai rapid.

Jean-Claude Juncker s-a declarat favorabil unei Uniuni Europene cu structuri diferite de integrare, în funcție de intențiile și capacitățile fiecărui stat membru. „Mai vrem să avansăm împreună în formatul de 28 de țări membre? Ori ar trebui ca cei care vor să avanseze mai rapid să o poată face fără a-i deranja pe alții, creând o construcție mai structurată, deschisă tuturor!?”, a declarat recent Jean-Claude Juncker, potrivit cotidianului La Libre Belgique, în cursul unei întâlniri cu studenți la Universitatea catolică francofonă Louvain-la-Neuve (UCL), situată în apropiere de Bruxelles. „A venit momentul în care nu ne mai imaginăm că am putea face toți aceleași lucruri împreună”, a admis Jean-Claude Juncker în cursul conferinței pe tema „Europa: o viziune a viitorului”. „Ar trebui ca, în momentul aniversării Tratatului de la Roma, (…) să încercăm să ajungem la un acord asupra elementelor esențiale. Cei care sunt de acord pentru a face cât mai multe lucruri împreună trebuie să stabilească ce este esențial de făcut, indiferent că sunt 15 sau 28. Iar aceste lucruri pot varia de la un domeniu la altul” – apărare, politici economice și altele, a explicat președintele Comisiei Europene. Reluând o temă abordată deja într-un discurs rostit la Maastricht în decembrie 2016, Jean-Claude Juncker a evocat ideea unor „orbite” diferite pentru țările membre UE, în funcție de gradul acestora de integrare. „Cred că trebuie să ne imaginăm un continent în cercuri concentrice. În jurul nucleului Europei vor exista orbite pe care se vor poziționa cei cărora nu le place să împărtășească toate ambițiile altora. Văd acolo Marea Britanie, spre exemplu, Turcia și alte țări”, a subliniat Juncker.