Rusia și SUA anunță negocieri militare urgente după implicarea Moscovei în războiul din Siria

Oficiali americani de rang s-au declarat alarmați după ce avioane rusești de război s-au angajat militar – pentru prima dată în afara fostei Uniuni Sovietice – de la ocuparea Afganistanului în 1979.

Americanii i-au acuzat pe ruși că au bombardat facțiuni rebele care luptă împotriva regimului președintelui sirian Bashar al-Assad, sub acoperirea unui pretins asalt asupra grupării Statul Islamic (SI).

Însă, în urma unor declarații dure la Washington și la ONU, secretarul de Stat John Kerry și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov au minimalizat disputa.

Ei au apărut împreună, în marja Adunării Generale a ONU, la New York și au anunțat că vor purta negocieri pentru a evita incidente sau accidente în Siria între forțele ruse și americane.

Kerry și Lavrov au anunțat totodată că au elaborat propuneri de relansare a procesului de pace politic sirian.

„Am convenit asupra urgenței, cât mai curând posibil – poate chiar mâine (joi), dar cât mai curând posibil – de a purta discuții între militari în vederea evitării unor incidente sau accidente armate”, a declarat miercuri Kerry.

Însă acest acord îngust în vederea căutrării unui mecanism pentru evitarea unor confruntări accidentale între forțele ruse și americane ar putea să nu mascheze disensiunile adânci pe care le-au scos la iveală acțiunile Moscovei.

– „Efecte nedorite”

Atât Moscova, cât și Damascul au prezentat operațiunea ca vizând militanți din cadrul Statului Iislamic (SI), afirmații respinse de către oficiali americani.

„Se pare că au fost în zone în care probabil nu există forțe ISIL (unul dintre acronimele SI)”, a declarat secretarul american al Apărării Ash Carter.

Carter a avertizat că intrarea Rusiei în sângerosul război civil care durează de peste patru ani va avea „efecte nedorite” și nu va face altceva decât să prelungească acest conflict.
Franța, care a lansat duminică primele atacuri aeriene împotriva SI, și-a exprimat de asemenea îndoiala cu privire la obiectivele Rusiei, apreciind că Moscova ar urmări pur și simplu să-l mențină pe al-Assad la putere.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că a efectuat 20 de raiduri și a vizat opt ținte SI.

Însă liderul principalei formațiuni a opoziției siriene a declarat pentru AFP că într-unul dintre bombardamente au fost uciși 36 de civili – inclusiv cinci copii – în provincia Homs (centru).

„Rusia a atacat în nordul Homs și a ucis 36 de oameni nevinovați, care luptau împotriva extremismului”, a declarat Khaled Khoja, liderul Coaliției Naționale.

Între timp, Rusia îndeamnă ca țările să se alăture unui grup de lucru în domeniul informațiilor pe care Moscova îl creează împreună cu Iranul, Irakul și Siria, argumentând că susținerea lui al-Assad este singura modalitate de înfrângere a SI.

– „Război sfânt”

Putin, care a obținut permisiunea Parlamentului să folosească forța în străinătate cu doar câteva ore înainte de raiduri, a avertizat că Moscova îi va vâna pe militanții SI înainte ca aceștia să atace Rusia.

El a promis că țara sa nu se va lăsa atrasă într-o campanie militară prelungită, iar șeful său de Cabinet Serghei Ivanov a declarat că operațiunea va fi limitată în timp și nu va implica forțele terestre.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg și-a exprimat consternarea.

„Sunt deosebit de îngrijorat pentru că nu a existat un efort al părții rusești de a evita eventuale incidente sau accidente în cursul atacurilor aeriene rusești în Siria”, a declarat el, referindu-se la avertismentele limitate adresate înainte.

Putin vrea să intre în forță pe scena mondială, după ce a fost izolat luni de zile de către Occident, în urma anexării Crimeei de către Rusia și susținerii insurgenței separatiste în estul Ucrainei.

Puternica Biserică Ortodoxă rusă și-a exprimat susținerea față de atacurile aeriene ale Moscovei, pe care le-a prezentat drept un „război sfânt”.

Pe de altă parte, unele voci au îndrăznit să se ridice și să acuze Kremlinul de miopie.

Aleksandr Konovalov de la Institutul de Analiză Strategică, a declarat că Rusia a vrut de fapt să pună capăt izolării sale, dar că ar putea să nu-și dea seama de consecințele pe termen lung ale unei intervenții în Orientul Mijlociu.

„Ne-am dus în Afganistan pentru șase luni și am stat acolo zece ani”, a declarat el pentru AFP, referindu-se la conflictul care s-a soldat cu peste 14.000 de morți în rândul trupelor sovietice, în perioada 1979-1989.