Saltul istoric făcut de robotul Philae pe suprafața cometei Ciuriumov-Gherasimenko a fost imortalizat – VIDEO

Mai multe imagini au fost realizate de sistemul foto-video al sondei Rosetta, în timp ce aceasta monitoriza coborârea micului robot, miercuri, pe nucleul cometei Ciuriumov-Gherasimenko.

„Imaginile arată ceea ce pare să fie umbra unui nor de praf ridicat de pe cometă atunci când Philae a realizat primul contact cu suprafața cometei, la ora 15.35 GMT”, a precizat blogul sondei Rosetta administrat de ESA.

Întrucât harpoanele care trebuiau să îl ancoreze pe cometă nu au funcționat, robotul Philae a făcut un salt de aproximativ un kilometru.

Potrivit blogului citat, o analiză mai detaliată a imaginilor publicate vineri de ESA a evidențiat și un punct strălucitor – Philae însuși – ca și un punct mai întunecat – umbra robotului.

Robotul s-a plasat în cele din urmă pe o pantă, rămânând captiv pe un fel de faleză, iar unul dintre cele trei picioare ale sale nu atingeau suprafața cometei.

În pofida poziției sale inconfortabile, Philae a îndeplinit cea mai mare parte a programului științific prevăzut, în primele ore după coborârea sa pe cometă.

Această misiune științifică, o premieră în explorarea spațială, s-a încheiat după 57 de ore pe cometă, după descărcarea bateriei robotului Philae.

Robotul Philae a intrat în hibernare, așteptând ca bateriile lui solare să se încarce suficient pentru a-i permite să se „trezească”. Philae se află într-o zonă umbrită, însă oamenii de știință speră că atunci când cometa se va apropia de Soare, micile sale panouri solare vor putea să capteze suficient de multă energie pentru a-și reîncărca bateriile.

Lansată în 2004, misiunea Rosetta a ESA este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariția vieții pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cerești din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeței unei comete.

Philae a ajuns pe suprafața cometei 67P/ Ciuriumov – Gherasimenko miercuri, după o cădere liberă către nucleul cometei care a durat șapte ore. Robotul a fost transportat la bordul sondei spațiale Rosetta, care a călătorit 10 ani și 6,4 miliarde de kilometri pentru a se întâlni cu cometa.

ESA a transmis, vineri, comenzile pentru ca robotul, de mărimea unei mașini de spălat, să demareze forarea în nucleul cometei, în speranța că acesta va reuși să adune eșantioane de materie care să fie analizate de laboratorul de la bord. „Primul foraj pe o cometă a devenit realitate”, s-a „lăudat” Philae pe contul său de pe rețeaua de socializare Twitter.

Ulterior robotul a transmis informațiile potrivit cărora forarea în nucleul cometei a fost realizată, la circa 25 de centimetri adâncime, informează Reuters.

Însă cercetătorii nu știu dacă robotul a putut aduce la suprafață eșantioanele colectate.

Micul robot a putut să radiografieze interiorul cometei, să-i studieze magnetismul, să realizeze imagini cu solul, să analizeze moleculele complexe de la suprafață. Potrivit specialiștilor de la CNES, misiunea sa este realizată în proporție de 80%. După trei zile de lucru, „rezultatele lui Philae sunt extraordinare”, este de părere Marc Pircher, director al CNES.

În cazul restabilirii contactului, dacă totul funcționează așa cum a fost programat, Philae ar trebui „să moară de cald” în martie 2015, atunci când cometa se va apropia de Soare.

Însă Rosetta își va continua misiunea de „însoțitoare” a cometei Ciuriumov-Gherasimenko cel puțin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanță de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârșitul lunii decembrie 2015.

Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanță de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spațiale și un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 țări europene și Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spațiale.