Sancțiunile occidentale împotriva Rusiei vizează câteva paradisuri fiscale din Europa. Unde își țin bogații ruși miliardele

Cele mai mari companii de petrol, gaze, minerit și retail din Rusia, inclusiv unele conduse de miliardari apropiați președintelui Vladimir Putin, au înregistrat active de zeci de miliarde de dolari în Olanda, Luxemburg, Cipru, Elveția și Irlanda, pentru a se feri de taxe și ieșiri de capital, relatează Bloomberg.

Între aceste companii se află Rosneft, Gazprom, Lukoil și compania de trading Gunvor Group, cu sediul în Geneva, fondată de un asociat al lui Putin vizat de sancțiuni.

Utilizarea pe scară largă a subsidiarelor din străinătate de către cei mai bugați oameni de afaceri ruși le expun activele la sancțiuni. Totuși, capitalizarea acestei vulnerabilități necesită sprijinul unor țări care depind economic de ieșirile de capital din Rusia și care în mod tradițional protejează investitorii.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

„Dacă se poate demonstra că proprietarii de active, prin structuri olandeze, sunt persoane care sunt vizate de sancțiuni, fără îndoială că activele respective pot fi blocate. Întrebarea este cât de departe se poate merge? Sunt pregătiți elvețienii, olandezii și luxemburghezii să facă acest lucru? Toată lumea știe că aceste practici au loc de ani de zile”, a declarat Jack Blum, fost investigator al Senatului SUA și expert în problemele spălării banilor și paradisurilor fiscale.

Olanda, Cipru, Luxemburg și Irlanda fac parte din Uniunea Europeană și trebuie să respecte sancțiunile impuse Rusiei. Cu toate acestea, au libertatea să decidă dacă să aplice măsuri mai dure, similare celor americane, împotriva Rusiei, fapt considerat improbabil. Elveția nu este membră a UE.

Multe state europene sunt reticente în privința sancțiunilor împotriva Rusiei, din cauză că majoritatea necesarului lor de petrol și gaze provine din această țară. Rusia este și o sursă importantă de investiții în active precum proprietățile de lux din Londra.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat vineri că este gata să susțină sancționarea Rusiei, dacă autoritățile de la Moscova se vor amesteca în alegerile prezidențiale din Ucraina, de pe 25 mai.

Între cele 19 companii incluse de SUA pe lista sancțiunilor se află și Volga Group, înregistrată în Luxemburg, și 10 subsidiare ale acesteia, potrivit Trezoreriei SUA.

Luxemburg a avut cele mai mari investiții directe în Rusia, în 2012, urmat de Olanda și Irlanda, potrivit datelor băncii centrale rusești. Datele reflectă întoarcerea banilor la investitorii ruși după ce au trecut prin acele țări, a arătat Louise Shelley, director la centrul pentru terorism, criminalitate transnațională și corupție de la George Mason University, din Fairfax, Virginia.

Este improbabil ca statul luxemburghez să aplice măsuri mai aspre decât UE, consideră E. Wayne Merry, membru al American Foreign Policy Council din Washington, pentru regiunea Europa și Eurasia.

Președintele Vladimir Putin a cerut pe de altă parte oamenilor de afaceri ruși să își repatrieze capitalul.

„Companiile rusești trebuie să fie înregistrate în Rusia, în țara lor de origine, și să aibă o structură clară a acționariatului”, a afirmat Putin la o conferință de afaceri de la Moscova, din luna martie.

În schimb, ieșirile de capital din Rusia au fost de 51 de miliarde de dolari în primul trimestru, potrivit datelor băncii centrale. Anul trecut, ieșirile de capital din Rusia au fost de 63 de miliarde de dolari.

SUA a aplicat patru runde de sancțiuni împotriva unor persoane și companii din Rusia, ca urmare a anexării Crimeei și a sprijinului dat militanților pro-ruși din Ucraina.

Săptămâna trecută, SUA l-au inclus pe lista sancțiunilor pe Igor Secin, CEO al grupului petrolier Rosneft, cel mai mare producător de țiței din Rusia. Rosneft, care nu se află pe listă, deține active de miliarde de dolari prin intermediul unor vehicule înregistrate în Luxemburg. Compania mai folosește divizii din Cipru, Irlanda, Elveția și Olanda. Divizia din Irlanda a raportat în 2012 venituri brute de 2 miliarde de dolari, potrivit celor mai recente date disponibile.

Potrivit Rosneft, diviziile din străinătate au fost înființate de foștii proprietari și urmează să fie lichidate odată cu expirarea contractelor acestora.

O altă persoană aflată pe lista sancțiunilor este Ghenadi Timcenko, co-fondator al Gunvor, companie de tranzacții cu petrol în care, potrivit SUA, ar avea investiții Putin. Gunvor, care nu figurează pe lista sancțiunilor, a negat acuzațiile.

Fost oficial al Ministerului Comerțului în perioada URSS, Timcenko l-a întâlnit pe Putin în anii ”90, iar ulterior a sponsorizat clubul de judo unde Putin a fost președinte de onoare.

După ce Putin a obținut controlul asupra grupului Yukos Oil al oponentului politic Mihail Hodorkovski, în 2003, majoritatea activelor au trecut la Rosneft, care a cedat o parte din contractele de trading către Gunvor. Astfel, Gunvor a devenit una dintre cele mai mare companii de tranzacționare cu petrol din Rusia.

Timcenko și-a vândut participația de 44% la Gunvor partenerului său suedez Torbjorn Tornqvist pe 19 martie, cu o zi înainte de a fi inclus pe lista sancțiunilor. Timcenko, cu o avere netă de 7,9 miliarde de dolari, potrivit indicelui miliardarilor realizat de Bloomberg, deține o proprietate la Geneva.

Timcenko deține sau controlează cel puțin 10 companii prin intermediul Volga Group.

Grupul Gazprom, al cărui CEO Alexey Miller este considerat un apropiat al lui Putin, are active de 14 miliarde de dolari printr-o divizie olandeză cu doar 14 angajați. Miller și Gazprom nu figurează pe lista sancțiunilor SUA.

Și ucrainenii apropiați Rusiei dețin active în paradisuri fiscale. Miliardarul Dmitri Firtaș și-a construit averea prin intermediarea comerțului cu gaze dintre Gazprom și Ucraina, prin compania elvețiană RosUkrEnergo, pe care o deține parțial. El a fost arestat în martie, la Viena, pentru acuzații de mită, în SUA.

Oleksandr Ianukovici, fiul fostului președinte al Ucrainei Viktor Ianukovici, deține în Elveția o companie de trading pentru mărfuri, printr-o divizie a unui holding olandez. În februarie, poliția elvețiană a confiscat documente de la birourile companiei din Geneva, într-o investigație de spălare de bani.

Viktor Ianukovici și fiul său sunt pe lista sancțiunilor UE. Autoritățile de la Geneva au decis blocarea tuturor activelor lui Viktor Ianukovici și anturajului său din Elveția.