Știrea momentului în America vine de la Camera Reprezentanților, care a adoptat joi, 25 iunie, un proiect de lege ce propune o amplă reformă a Poliţiei. Inițiativa apare fix la o lună de la moartea lui George Floyd, un bărbat afro-american decedat în urma unei intervenții a forțelor de ordine.
George Floyd s-a stins din viață la 25 mai, moartea lui declanșând un val de proteste fără precedent în istoria recentă a Statelor Unite. Mișcarea de stradă Black Lives Matter și numeroși adepți ANTIFA au transformat America într-o uriașă scenă de război, lupte de stradă duse sub pretextul distrugerii rasismului.
Numit după afro-americanul George Floyd, textul legislativ inițiat de Partidul Democrat este, după toate probabilităţile, condamnat eşecului în Senat, acolo unde majoritatea aparține republicanilor. Totuși, în pofida dorinţei celor două partide de a realiza o reformă a forţelor poliţienești, poziţiile republicanilor și ale democraților sunt, în prezent, atât de diferite încât pare dificil să se ajungă la un acord înaintea vacanţei parlamentare, programată să înceapă pe 3 iulie.
„Cu exact o lună în urmă, George Floyd a spus ultimele sale cuvinte «Nu pot să respir» şi a schimbat cursul istoriei naţiunii noastre”, a declarat înaintea votului preşedinta Camerei Reprezentanţilor, democrata Nancy Pelosi. Prin adoptarea acestui text, Camera inferioară a Congresului american „onorează viaţa lui George Floyd şi viaţa tuturor celor ucişi de brutalitatea Poliţiei, spunând «Niciodată aşa ceva» şi acţionând”, a mai adăugat Pelosi, citată de cotidianul New York Post.
Textul a fost adoptat în aplauze, cu 236 de voturi pentru şi 181 împotrivă. Trei republicani au votat în favoarea proiectului de lege inițiat de democrați!
Printre principalele puncte de dispută cu republicanii, textul de lege prevede în special o interdicţie totală a strangulării. Totodată, proiectul democraților atacă imunitatea largă de care beneficiază poliţiștii americani.
De asemenea, „Legea George Floyd” mai prevede încetarea mandatelor de percheziţie pentru infracţiuni legate de stupefiante, care permit ofiţerilor să pătrundă fără a bate la uşă în locuinţele traficanților de droguri. În timpul unei astfel de intervenţii, Breonna Taylor, o femeie de culoare, în vârstă de 26 de ani, a fost ucisă de gloanţele poliţiştilor, în luna martie a acestui an, în propria locuinţă.
Având doar o putere limitată asupra Poliţiei, ca urmare a sistemului federal existent în SUA, preşedintele Donald Trump a semnat pe 16 iunie un ordin ce prevede, în special, interzicerea strangulării, cu excepţia cazului în care viaţa poliţistului este pusă în pericol, dar care conţine măsuri limitate de reformare a forţele de securitate. Liderul de la Casa Albă a cerut Congresului să legalizeze rapid măsuri mai cuprinzătoare.
Miercuri, democraţii au blocat în Senat un proiect de lege al reformei poliţiei promovat de republicani, afirmând că prevederile acestuia nu sunt suficient de ample. Autorul său, Tim Scott, singurul senator republican afro-american, dar şi preşedintele Donald Trump acuză opoziţia democrată că nu doreşte să ajungă la un consens înaintea alegerilor din 3 noiembrie.