Scandal la dezbaterile din PE privind rezoluția care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov

Eurodeputatul grec Nikolaou Alavanos a susținut, miercuri, că rezoluția care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov, ce urmează să fie votată joi în plenul PE ar trebui respinsă, deoarece nu are legătură cu trecutul sau viitorul UE, ci dă posibilitatea scoaterii în afara legii a partidelor comuniste.

„Rezolutia trebuie respinsa Dezbaterea de astăzi nu are legătură nici cu memoria nici cu viitorul UE. Cred că este vorba de un delir de argumente anticomuniste pentru că toate soluțiile prezentate au un caracter anticomunist, provocator și ignoră istoria. Rezoluția ar trebui respinsă și retrasă, pentru că dacă nu cetățenii îi vor judeca foarte aspru pe cei care au votat rezoluția. Scopul acestei rezoluții este cel de a legaliza, de a accepta posibilitatea excluderii, scoaterii în afara legii a partidelor comuniste. Cred că în spatele acestei rezoluții se ascund forțele reacționare din statele baltice, care glorifică fascismul”, a spus Nikolaou Alavanos, la dezbaterile din plenul de miercuri asupra rezoluției care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov.

Eurodeputatul grec a adăugat că istoria nu poate fi rescrisă prin intermediul unei rezoluții.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Și europarlamentarul Giorgos Georgiou, care reprezintă Cipru, a criticat adoptarea rezoluției, precizând că se încearcă crearea ideii că partidele comuniste ar fi vinovate, însă aceastea au luptat pentru aducerea libertății în UE.

„Cred că trebuie să ne uităm care este direcția generală în care se îndreaptă istoria. Comuniștii greci au adus o mare contribuție libertății noastre reînnoite. Ei au ținut piept dușmanului. Milioane de comuniști și-au sacrificat viața pentru libertatea noastră, iar acum noi încercăm să facem partidele comuniste să se simtă vinovate, pentru că avem obiective secrete, încercăm să zdrobim orice rezistență a oamenilor care luptă împotriva sistemului. Vedem cum țări cum e Iranul sunt afectate de incitare la război și vedem ce se întâmplă în Marea Mediterană, iar noi băgăm mai mulți bani în militarizare și comerț cu arme. Adevărul este că comuniștii sunt cei care au ținut piept naziștilor și fascismului. Ei ne-au adus libertatea pe care o avem astăzi”, a spus Georgiou, miercuri, în PE.

Și eurodeputatul francez Gilles Lebreton a atras atenția plenului că se încearcă instrumentalizarea discuției pentru a ataca Rusia din prezent, însă aceasta ar trebui tratată ca un partener, nu ca un dușman, deoarece nu mai este vechiul URSS.

„ Acum 80 de ani Uniunea Sovietică și Germania nazistă semnau pactul Pactul Ribbentrop-Molotov, care însemna declanșarea celui de-al doilea război mondial. Să nu uităm niciodată tragediile pe care le-au provocat aceste două regimuri totalitare, comunism și nazism. Trebuie să transmitem amintirea crizelor trecute pentru a evita reproducerea lor pe viitor. Atenționez PE în fața tentației de a instrumentaliza pentru a ataca Rusia de astăzi. Rusia a devenit o țară respectabilă care trebuie tratată mai degrabă ca partener decât ca dușman. Nu mai are nicio treabă cu URSS-ul secolului trecut”, a subliniat Lebreton.

Reprezentantul președinției finlandeze a Consiliului Uniunii Europene, Tytti Tuppurainen, a susținut că cei care nu își aduc aminte de trecutul tragic sunt condamnați să îl repete, însă din fericire generația din prezent nu a avut de suferit sub un regim totalitar.

„ Este crucial să înțelegem lecțiile trecutului. Cei care nu își pot aduce aminte de trecut sunt condamnați să îl repete. Valorile noastre comune ne-a permis să ne bucurăm de cea mai lungă perioadă de pace din istoria Europei. Din fericire tânăra generație nu a avut de suferit sub un regim totalitar, dar există riscuri să luăm de bune pentru totdeauna aceste valori comune pe care ne bazăm. Statul de drept se află printre prioritățile Consiliului. Statul de drept trebuie în permanență îngrijit. Europa a plătit deja un preț uriaș pentru fenomenul acesta în trecut. Experiența a după războaie ne-a învățat să nu ne concentrăm pe diferențe, ci să creăm un spațiu comun”, a spus Tytti Tuppurainen, în plenul PE.

În replică, europarlamentarul Ruza Tomasic, reprezentantul Croației, a susținut că agresiunea Serbiei împotriva Croației a fost uitată.

„Voiam să vorbesc despre comunism, fascism și nazism dar nu pot să trămân tăcută când aud vorbind despre faptul că suntem singura generație care a cunoscut războiul. În 1991 Croația nu făcea parte din UE, dar făcea parte din Europa și mă îndurerează să constat că uitați de agresiunea Serbiei împotriva Croației. Apărarea libertății noastre ne-a constat mii de vieți. Să nu uităm de acest război”, a spus Tomasic, în plenul PE.

Dimitris Avramapoulos, reprezentantul Comisiei Europene, a afirmat că Europa se confruntă cu multe provocări, însă numai împreună țările din UE ar putea să facă față obstacolelor apărute.

„Să nu uităm că faptul că noi trăim și am crescut în UE așa cum o cunoaștem astăzi noi suntem acum singura generație care nu a cunoscut războiul. Trebuie să aducem omagiu în continuare situației grele și greutăților prin care au trecut strămoșii noștri. Pe eforturile lor s-a clădit democrația europeană. Să nu uităm acest lucru. În ultimii ani unele provocări au umbrit Europa: criza financiară, migrația, terorismul, campanii de dezinformare, Brexit și altele. Cetățenii noștri sunt îngrijorați pe bună dreptate. Din păcate aceste provocări dau apă la moară naționaliștilor și euroscepticilor. Ei spun că trebuie să ne închidem granițele pentru a ne apăra. Este o abordare naivă și periculoasă. Numai împreună putem face față acestor provocări. Dacă ignorăm istoria aceasta ar putea să se repete”, a afirmat Avramapoulos în plenul Parlamentului European.

Europarlamentarul PPE Rasa Jukneviciene (Lituania) a susținut miercuri, în plen, că efectele Pactului Ribbentrop-Molotov sunt resimțite și în prezent, aceasta amintind de Kremlinul care încearcă să mențină sub influența sa Moldova, Georgia și Ucraina.

„Pactul Ribbentrop-Molotov cu protocoalele sale secrete au permis naziștilor și comuniștilor să își împartă Europa. Al doilea război mondial a provocat suferințe incredibile. Eu m-am născut într-o Polonie ocupată la vremea aceea. La atâția ani de la semnarea pactului resimțim în continuare efectele sale nefaste, pentru că Kremlinul încearcă să mențină sub influența sa Moldova, Georgia și Ucraina. Kremlinul încurajează cultul stalinist. Europa a devenit o adevărată țintă a războaielor de dezinformare. Istoria a devenit un instrument care permite răspândirea minciunilor. Rezoluția de care vorbim vizează nu neapărat trecutul, ci mai ales viitorul, pentru a ne asigiura că această istorie negativă nu se mai repeta și nu ne vom confrunta cu astfel de probleme”, a susținut în plenul PE, Rasa Jukneviciene.

Michael Simecka, europarlamentar slovac, susține ideea adoptării rezoluției, precizând că astfel se vor depășii „demonii trecutului”.

„Într-adevăr, Europa nu va avea un viitor dacă nu o să ne aducem aminte de cele mai întunecate ore ale istoriei sale, una dintre acestea fiind reprezentate de semnarea pactului, care poate a fost unul dintre cele mai brutale acte care au avut loc pe continentul european, urmate de acțiunile celor două regimuri totalitare. Nu trebuie să uităm că Europa de astăzi este răspunsul unei Europe din 1949. Principalul mesaj al rezoluției pe care o vom adopta mâine este de comemorare solemnă, dar și de a depăși demonii trecutului. Astăzi asistăm la o reapariție a xenofobiei, a xenofobismului și găsirii unor țapi ispășitori în imigranți și este responsabilitatea noastră de a apăra valorile democrației”, a afirmat Simecka.

Eurodeputatul Bronis Rope (Lituania) a susținut că nu e suficient ca PE să vorbească despre trecut, ci ar trebui să ia mpsuri concrete.

„Să nu se mai repete. Aceste cuvinte trebuie pronunțate când ne gândim la 23 august 1939 când Rusia și Germania au smenat pactul Pactul Ribbentrop-Molotov. Reprezentanții a două ideologii criminale au hotărât viitorul multor țări și au deschis drumuri către deportări, crime de război. Pentru o parte din statele UE asta a însemnat o ocupație de 50 de ani. Nu e suficient să vorbim numai despre trecut, trebuie să facem eforturi. UE a garantat stabilitatea și sper ca acest lucru să se mențină pe viitor. Pactul nu se va mai repeta dacă deciziile vor fi luate în continuare de către toată lumea. Este vorba despre faptul că trebuie să ne gândim la bunăstarea UE, nu numai bunăstarea unora”, potrivit spuselor lui Rope.

Și alți europarlamentari au vorbit despre rezoluția care urmează să fie adoptată în plenul de joi:

Anna Fotyga (Polonia): „ Ideea dezbaterii de astăzi și rezoluției care urmează a fost inspirată de acești 80 de ani care au trecut din momentul în care Germania nazistă și USRR au semnat pactul Ribbentrop-Molotov. Astăzi, după negocieri dificile am reușit să convenim un proiect de rezoluție comună, ceea ce ne dă o speranță că UE, că PE vor reuși să aibă o memorie comună din punct de vedere istoric și că istoria ne ajută să tragem învățămintele necesare astfel încât să nu uităm victimele tuturor regimurilor totalitare și să îi onorăm pe eroii care au ținut piept acestor regimuri. Nu ne dorim ca ziua de 25 mai să devină o zi de sărbătoare”.

Michael Gahler (Germania) „La ce au asistat strămoșii noștri în 23 august 1939 a fost un moment dureros al istoriei europene în care doi dictatori au căzut de acord să își împartă continentul european și știm care au fost cinsecințele. În calitate de cetățean al unei țări care a semnat tratatele fondatoare ale UE cred că am o responsabilitate și aș dori să asigur pe toată lumea că nimeni nu ar trebui să se teamă de Germania care face parte din UE și NATO. Ar trebui să nu mai trebuiască să ne temem nici de Rusia. Din păcate conducerea actuală a Rusiei nu ne dă speranțe din acest punct de vedere. De aceea e importantă istoria noastră comună”.

Charles Goerens (Luxemburg): „Trebuie să tragem învățăminte din dramele care au tulburat continentul nostru în cursul secolului al 20-lea și cea mai bună modalitate de a face acest lucru este să ne dăm mijloacele de a stabili faptele istorice care se înscriu în istorie. Ușor, ușor, datoria memoriei trebuie înlocuită cu datoria istoriei”.

Sira Rego (Spania): „Eu vin din sud, a doua țară din lume cu cele mai multe gropi commune, consecința unei dictaturi fasciste. S-a șters din memoria cetățenilor istoria recentă. Parlamentul European instrumentalizează prin această rezoluție istoria și nu vorbește despre ce se întâmplă în continuare în Spania. Nu vorbim doar despre trecut, vorbim și despre prezent. Trebuie să cerem o directivă de memorie și reparație ca să sublinieze lupta anti-fascistă”.

Radoslaw Sikoroski (Polonia) :„Colegii de la extrema stângă nu vor să își amintească că Uniunea Sovietică a fost aliată timp de doi ani aliată a regimului fascist, deci și regimurile comuniste sunt vinovate pentru moartea a sute de milioane de oameni. Autoritățile ruse contrazic faptele istorice cum ar fi invazia Poloniei”.

Fabio Castaldo (Italia): „Constat cu regret că unii ar vrea să profite această dezbatere pentru a o transforma într-o ceartă inutilă referitor la care regim a fost mai totalitar. Memoria nu poate fi instrumentalizată pentru a ne diviza în ceea ce privește condamnarea trecutului, ci ar trebui să ne unească în apărarea viitorului. Pentru a apăra noile generații din calea războiului trebuie să apărăm memoria celor care au supraviețuit, dar în acest sens e nevoie de alegeri politice concrete pentru a reflecta valorile noastre, fără ranchiună sau alte atacuri”.

Europarlamentarii vor vota, joi, o rezoluție prin care UE condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939.