SCANDAL URIAȘ la vârful Bisericii: Patriarhia de la Constantinopol ARUNCĂ ÎN AER lumea ORTODOXĂ

Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol a recunoscut joi, la capătul unui sinod de două zile la Istanbul, o Biserică ortodoxă independentă în Ucraina, mișcare aplaudată imediat de președintele ucrainean Petro Poroșenko, dar care riscă să aducă mai multe tensiuni cu Moscova, potrivit RadioFreeEurope.

O întâlnire a Sinodului, prezidat de patriarhul Bartolomeu I, liderul comunității ortodoxe mondiale sau „primul dintre egali” al clericilor ortodocși, a decis „să procedeze la acordarea autocefaliei Bisericii Ucrainei”, a declarat unul dintre oficialii semnatari ai Declarației din 11 octombrie emisă de Patriarhia din Istanbul.

Într-un comunicat difuzat la finalului Sfântului Sinod, Patriarhatul Constantinopolului a anunțat „reînnoirea deciziei deja luate, conform căreia Patriarhia Ecumenică va proceda la acordarea autocefaliei Bisericii Ucrainei”.

Biserica Ortodoxă Rusă amenințase inițial că, după ce a rupt o parte dintre legăturile sale cu Patriarhatul Constantinopolului, cu care întreține relații dificile, ar putea întrerupe total legăturile. „Asistăm deja la confiscarea ilegală de biserici ortodoxe în Ucraina. Credincioșii sunt în defensivă”, a declarat miercuri mitropolitul Iilarion, responsabil cu diplomația la Patriarhia Moscovei, potrivit Reuters.

Ucraina are două biserici ortodoxe disidente față de Patriarhia Moscovei, între care cea a Patriarhiei Kievului. Însă acestea nu sunt recunoscute de nicio altă biserică ortodoxă din lume.

Biserica dependentă de Patriarhatul Moscovei este cea mai importantă comunitate religioasă din Ucraina, ca număr de parohii, însă în acest moment un număr în creștere de ucraineni se declară fideli Patriarhatului Kievului.

Într-un editorial pentru Bloomberg, teologul și jurnalistul Serghei Chapnin scria miercuri că ruptura ar putea duce la o vărsare de sânge și toate părțile implicate trebuie să acționeze decisiv pentru a preveni un război.

De câteva secole, după căderea Imperiului Bizantin, Moscova și-a asumat rolul de „A Treia Romă” – o capitală politică și religioasă care va reuni lumea ortodoxă sau cel puțin partea slavă, scrie jurnalistul. În secolul al XVII-lea, biserica rusă „a absorbit” vecinul ucrainean.

Chiar și după scindarea Uniunii Sovietice în 1991, cei mai mulți enoriași ortodocși din Rusia, Ucraina și Belarus au rămas uniți sub un singur lider spiritual, Patriarhul Moscovei.

Autorul încheie prin a spune că este foarte păcat pentru Biserica Ortodoxă Rusă că acțiunile lui Putin au provocat o asemenea prăpastie între națiuni, care în trecut se înțelegeau. Când bisericile ruse și ucrainene vor lua drumuri diferite, mulți nu vor fi satisfăcuți de rezultate. Dar dacă acest lucru va fi făcut fără pierderea de vieți omenești, va reprezenta o victorie, conchide Serghei Chapnin.