Scepticismul crește în Europa și la Washington în privința unui atac în Siria

Capitalele occidentale erau mai circumspecte, joi, în fața unei eventuale intervenții militare în Siria, clasele politice întrebându-se în legătură cu legitimitatea unor atacuri împotriva regimului, ca ecou la reticența generalizată a opiniilor publice, relatează AFP.

De la Londra la Berlin, deși bulversați de imaginile presupusului atac chimic din 21 august din apropiere de Damasc, parlamentarii refuzau să acorde un cec în alb liderilor american, britanic și francez pentru a lansa atacuri punitive împotriva regimului lui Bashar al-Assad.

Londra este epicentrul acestui scepticism politic. Opoziția laburistă refuză să voteze orice text propus de premierul David Cameron în favoarea unui recurs la forță atât timp cât rezultatele anchetei Națiunilor Unite la fața locului nu sunt cunoscute, întârziind atacurile care păreau iminente în urmă cu câteva zile.

AUTO Străinii vor putea lucra ca șoferi de TAXI sau ride-sharing din martie 2025. Vești bune și pentru cei care vor să lucreze ca șoferi de transport marfă

14:36

ACTUALITATE „Ziua de foc” pentru SALVAMONTIȘTI. Echipajele au fost chemate să intervină la un număr îngrijorător de mare de evenimente montane

14:35

Britanicii nu se grăbesc: doar 22 la sută, potrivit unui sondaj YouGov/The Times publicat joi, sunt favorabili unei intervenții, față de 51 la sută care se opun.

Acolo unde au fost realizate sondaje în Europa, acestea arată că populația nu este dornică de război.

Germanii, tradițional reticenți față de mobilizarea militarilor lor, se opun în proporție de 58 la sută unor atacuri în Siria, față de 33 la sută care le-ar susține, potrivit unui sondaj Politbarometer/ZDF.

Germania a contribuit la războiul din Afganistan dar s-a distins de Paris și Londra abținându-se la votul din Consiliul de Securitate al ONU care autoriza recursul la forță în Libia, în 2011. În prezent, cancelarul Angela Merkel insistă asupra unei rezoluții a ONU.

În Franța, unde Parlamentul este convocat miercurea viitoare pentru o sesiune extraordinară, opinia publică este împărțită.

Două sondaje despre eventualitatea unei intervenții militare sub egida ONU arătau, miercuri, că 55 la sută și, respectiv, 45 la sută din populație ar susține o astfel de acțiune, față de 45 la sută și, respectiv, 40 la sută care s-ar opune.

Clasa politică rămâne în general circumspectă, dacă nu ostilă, în privința strategiei globale, în special Frontul Național și Partidul Comunist. Socialiștii rămân discreți și mulți din tabăra de dreapta evocă precedentul războiului din Irak din 2003, precum Dominique de Villepin.

În Italia, subiectul nu generează dezbateri: stânga și dreapta refuză să participe la o intervenție fără acordul ONU. În Spania, unde milioane de persoane au manifestat în 2003 împotriva războiului din Irak, în care au fost mobilizați militari spanioli, prudența domină și Guvernul se îndreaptă spre ONU, la fel ca în Austria.

Barack Obama se confruntă cu rezerve de altă natură.

Congresul american nu se consideră dependent de concluziile ONU, o instituție care generează neîncredere în rândul republicanilor.

Nimeni nu se îndoiește că președintele, descris joi de revista Time drept un „războinic nefericit”, va elabora o justificare legală pentru „răspunsul” militar, în numele interesului național și al încălcării normelor internaționale privind armele chimice.

Dar democrații și republicanii îl somează să își descrie planul pentru a evita o situație din care este dificil de ieșit.

„Ce rezultate intenționează să obțină administrația?”, a întrebat într-o scrisoare deschisă John Boehner, președintele republican al Camerei Reprezentanților, subliniind că o intervenție militară constituie „un mijloc și nu o politică”.

Presa ridica întrebări cu privire la raportul serviciilor de informații americane care ar urma să fie făcut public în zilele următoare. „Dat fiind spectaculosul eșec american în Irak, când administrația Bush a declanșat un război din cauza unor arme nucleare inexistente, nivelul probelor este incontestabil mai ridicat”, insistă un editorial al New York Times, joi.

De la începutul crizei siriene, americanii sunt mai puțin favorabili față de o creștere a implicării țării lor, chiar fără o acțiune terestră, în timp ce retragerea din Afganistan încă nu s-a încheiat.

Potrivit unui studiu Quinnipiac din 8 iulie, 61 la sută dintre americane consideră că nu este în interesul Statelor Unite să se „implice” în conflict, deși 49 la sută se declară favorabili utilizării unor rachete de croazieră „care nu riscă vieți americane”. În iunie, 54 la sută dintre americani criticau decizia de înarmare a rebelilor sirieni, potrivit Gallup.

Aliatul canadian a anunțat însă joi că nu va participa la o operațiune împotriva Siriei.