În ultimii trei ani, în fiecare noapte Nicoleta Boloș stătea trează până târziu, pe salteaua sa murdară în casa improvizată aflată în provincia Ragusa, Sicilia, așteptând să audă sunetul unor pași la ușă. Pe măsură ce orele treceau, se aștepta ca ușa să se deschidă, să audă clinchetul metalic al armei așezată pe masa de lângă capul ei și greutatea corpului angajatorului pe salteaua mizeră, lângă ea. Singurul lucru de care se temea mai tare decât de auzul pașilor fermierului, în fața ușii sale, era pierderea slujbei. Așa că a îndurat noapte după noapte să fie violată și bătută, în timp ce soțul său se îmbăta până la inconștiență,relatează povestea româncei ziariștii de la The Observer, publicație săptămânală a ziarului britanic The Guardian.
„Prima dată, a fost soțul meu care mi-a spus că trebuia să fac asta. Că proprietarul serei care ne dăduse de muncă voia să se culce cu mine și că dacă îl refuzam, nu ne-ar mai fi plătit și ne-ar fi alungat de pe terenul său. Am crezut că era nebun, dar când l-am refuzat, m-a bătut. Mi-a spus că trebuia să fac tot ce îmi spunea șeful nostru pentru că era singura modalitate de a ne păstra slujba. La un moment dat, angajatorul nostru m-a amenințat cu pușca. Mi-a spus că dacă aveam să mă mișc, o să îmi zboare creierii. Apoi a plecat„, povestește Nicoleta Boloș.
În următoarea dimineață, Boloș era înapoi la muncă, ghemuită lângă soțul ei într-o seră unde temperatura era foarte ridicată, îngrijând și lucrând produsele care au transformat Italia în cel mai mare producător și exportator de fructe și legume din Europa. Provincia Ragusa este al treilea cel mai mare producător de legume din Europa.
În timpul petrecut la fermă, Boloș susține că lucrătorii abia aveau parte de un spațiu locuibil, proprietarul le dădea la cină mâncare pentru pisici și le refuza tratamentul medical. Noaptea, Boloș și celelalte femei de la fermă erau sursa de distracție a proprietarului și prietenilor săi, fiind violate și abuzate în mod repetat, de-a lungul anilor petrecuți acolo.
„Când am venit aici m-am gândit că am ajuns la un loc de muncă dificil, dar decent într-o altă țară din Europa, dar am sfârșit ca niște sclave”, mai spune Boloș.
Ca Nicoleta Boloș mai sunt alte 5.000 de românce care sunt lucrători agricoli sezoieri în Ragusa.
Forță de muncă vulnerabilă
„Proxyma Association”, o organizație din Italia pentru apărarea drepturilor imigranților, estimează că peste jumătate din numărul femeilor care lucrează în serele din Italia sunt forțate să întrețină relații sexuale cu angajatorii lor. Aproape toate lucrează în condiții de muncă fortață și exploatare cruntă.
Potrivit poliției, până la 7.500 de femei, majoritatea fiind românce, trăiesc în sclavie la fermele din regiune. Guido Volpe, comandant în cadrul jandarmeriei din Sicilia, a declarat, pentru The Observer, că provincia Ragusa este centrul exploatărilor de pe insulă.
„Aceste femei muncesc la câmp ca sclave și știm că sunt șantajate să întrețină relații sexuale cu proprietarii fermelor sau ale serelor pe baza subjugării lor psihologice. Nu este ușor de investigat și de stopat acest fenomen, în condițiile în care femeile, în mare parte, se tem să vorbească despre asta„, a afirmat Guido Volpe.
Cele mai multe dintre aceste românce își lasă copiii și restul familiei acasă și se simt fortațe să recurgă la aceste măsuri disperate, care au trasat linii adânci și pe fața Nicoletei Boloș.
„De unde vin eu, din Moldova, nimeni nu are o slujbă„, spune Boloș în timp ce are grijă de fiica sa în vârstă de cinci luni într-o casa improvizată întunecată, care este noua sa locuință, la o altă fermă tot din provincia Ragusa.
„Salariul mediu acolo este de 200 de euro pe lună. Aici poți face mai mulți bani, chiar dacă trebuie să suferi”, mai spune ea.
Jurnaliștii de la The Observer au vorbit cu zece românce care lucrează la ferme în provincia Ragusa. Toate au mărturisit faptul că au fost exploatate sexual și supuse unui regim de muncă de 12 ore la temperaturi foarte ridicate, fără apă, fără plata salariului și fiind obligate să locuiască în condiții insalubre și înjositoare, în cocioabe izolate. Potrivit acestora, în zilele de lucru erau supuse violenței fizice, fiind amenințate cu arme și șantajate cu copiii și familia.
Profesorul Alessandra Sciurba, de la Universitatea din Palermo, a cosemnat un raport, în 2015, care arăta abuzurile de care au parte româncele din Sicilia. Potrivit acestuia, condițiile s-au înrăutățit.
„Aceste femei ne spun că au nevoie să emigreze pentru a se asigura că copiii lor nu trăiesc în sărăcie în România și că sunt forțate să îndure condiții teribile și abuzuri, drept consecință. „Nu există o altă slujbă”, ne-a declarat o femeie. Așa că, pentru a le furniza famiilor lor cele necesare, au simțit că trebuie să accepte relele tratamente la care erau supuse. Este o alegere conștientă pe care o fac. Asistăm la exploatare prin muncă forțată și trafic de persoane, așa cum sunt definite de Organizatia Internațională a Muncii.
Româncele, 20% din femeile care fac avort în provincia Ragusa
Mai mult, numărul lucrătoarelor românce din Sicilia care recurg la avort este într-o creștere alarmantă. Potrivit Organizației Proxyma, în timp ce româncele reprezintă doar 4% din populația de femei a provinciei Ragusa, acestea însumează 20% din numărul celor care fac avorturi.
Condițiile de lucru sunt, în unele situații, extrem de periculoase. O tănără româncă a povestit, potrivit The Guardian, cum s-a îmbolnăvit când a fost forțată să muncească fiind expusă la chimicale agricole fără materiale de protecție.
„A trebuit să umblu cu produse îmbibate cu pesticide și m-am îmbolnăvit. Tușeam încontinuu și simțeam că nu pot să respir. Eram însărcinată și am început să mă simt rău și am dat naștere bebelușului meu în a cincea lună de sarcină. Doctorii mi-au spus că s-a născut prematur din cauza muncii și că, cel mai probabil, la nivelul creierului va avea deficiențe din cauza chimicalelor inhalate”, a relatat tânăra.
Cele care au reclamat autorităților abuzurile la care au fost supuse mărturisesc că nu și-au mai găsit un loc de muncă în altă parte.
„Am lucrat cu soțul meu la mai multe sere și proprietarul voia să se culce cu mine. L-am refuzat și m-a dat afară. L-am reclamat la poliție, însă de atunci nu îmi pot găsi un loc de muncă. Ceilalți deținători de ferme știu că am fost la poliție și nu vor să lucrez pentru ei„, mărturisește Gloria, în vârstă de 48 de ani.
Fenomenul, reclamat în Parlamentul italian fără rezultat
Tentativele de a ridica această problemă în Parlamentul italian nu au avut niciun rezultat, până în prezent. În 2015, parlamentarul Marisa Nicchi a lansat o anchetă parlamentară în privința condițiilor de sclavie în care muncesc lucrătorii români din Ragusa, adresând premierului solicitarea de a demara o investigație, în acest sens.
„Doi ani au trecut, iar Guvernul italian încă nu a luat nicio măsură în această direcție. Dar nu vom renunța. Aceste crime trebuie oprite”, spune Marisa Nicchi.
În Ragusa, poliția locală susține că încearcă să-i protejeze pe lucrătorii români în fața abuzurilor. Giovanni Moscato, care a preluat mandatul de primar al orașului Vittoria, în iunie, anul trecut, aflat în regiunea de vest a provinciei Ragusa, susține că exploatarea persistă în condițiile în care sunt „prea multe interese economice” la mijloc. Primarul afirmă, însă, că orașul său va deschide un hostel pentru a oferi adăpost româncelor lucrătoare care au suferit agresiuni din partea angajatorilor lor.