Șefa unității de cybercrime care a pornit cazul Telegram: „Infractorii cibernetici trebuie să știe că vor fi judecați și pedepsiți foarte sever”
Ancheta care a dus la arestarea fondatorului Telegram, Pavel Durov, la Paris, a fost inițiată în 2024, după ce personalul unei mici echipe a procuratorii franceze, însărcinată cu combaterea criminalității cibernetice, a descoperit că aplicația de mesagerie era folosită în comiterea a nenumărate infracțiuni, dar conducerea Telegram nu reacționa la apelurile autorităților franceze.
Unitatea de criminalitate cibernetică J3, condusă de Johanna Brousse (în vârstă de 38 de ani), este cea mai importantă din Franța, și are competențe de urmărire penală la nivel național. Dar este și mică, cu doar cinci procurori, cu mult sub cei 55-60 de procurori de criminalitate cibernetică din Elveția, scrie Reuters.
Având resurse limitate, J3 „acordă prioritate celor mai grave infracțiuni”, a declarat Brousse pentru Le Figaro anul trecut. Într-un interviu acordat ziarului Liberation în ianuarie 2024, Brousse a spus că biroul său se ocupă de un număr tot mai mare de anchete care implicau Telegram și aplicația de mesagerie rivală Discord, adăugând că combaterea criminalității de pe aceste aplicații este „una dintre bătăliile mele”. Jason Citron, directorul general al Discord, nu a oferit vrut să comenteze afirmația.
„Infractorii cibernetici să creadă că, dacă atacă Franța, vor fi judecați și pedepsiți foarte sever”
Brousse a spus într-o apariție într-un podcast din 2022 că vrea o abordare dură, „astfel încât infractorii cibernetici să creadă că, dacă atacă Franța, vor fi judecați și pedepsiți foarte sever”. „Vrem ca acești oameni să fie urmăriți penal, fie în țara lor… fie în Franța prin mandate de arestare”, a spus ea. Biroul ei este obișnuit cu „cazuri extrem de delicate”, a adăugat ea. „Uneori, problemele juridice și geopolitice se intersectează”.
Brousse conduce J3 din 2020, și în această calitate s-a ocupat de unul dintre cele mai importante și controversate cazuri de criminalitate cibernetică franceze din toate timpurile. La sfârșitul anului 2020, J3 a preluat ancheta asupra Sky ECC, care, alături de Encrochat, era unul dintre principalele servicii de comunicații criptate folosite de gangsteri pentru a cumpăra droguri și arme sau pentru a-și ucide rivalii. Cu câțiva ani mai devreme, poliția franceză, olandeză și belgiană spărsese serverele lor, amplasate în nordul Franței. Peste 6.500 de persoane au fost arestate în cazul Encrochat din 2020 și până acum, potrivit Europol. Paul Krusky, directorul Encrochat, de naționalitate canadiană, a fost extrădat din Republica Dominicană în Franța, în februarie, și acum își așteaptă procesul.
„Cazuri care să stabilească un precedent și să transmită un semnal”
Avocați francezi care au lucrat la cazurile Sky ECC și Encrochat au declarat că aceste anchete anterioare le-au dat procurorilor ambiția – și planul – de a-l viza pe Pavel Durov. Patrick Perrot, care coordonează anchetele asistate de inteligență artificială la jandarmeria franceză și consiliază unitatea de comandă cibernetică a Ministerului de Interne, a declarat că J3 joacă un rol inovator în încercarea de a urmări în justiție cazuri care să stabilească un precedent internațional. „Cred că demonstrează că nu poți face orice vrei cu aceste platforme”, a declarat el. „Este o problemă reală pentru viitor, pentru că aceste platforme se vor tot înmulți, așa că reglementărea lor este o provocare esențială”.
„Franța urmărește furnizorii de mesagerie criptată” și este evident că alți operatori de astfel de aplicații, cum ar fi Signal, „ar trebui să fie îngrijorați dacă respectă sau nu reglementările franceze. Pentru că mesajul este clar: dacă nu le respectă, vor avea loc acțiuni legale”, a declarat Robin Binsard, avocat al apărării în cazurie Encrochat la instanța supremă din Franța.
Foto: Shutterstock
CITIȚI ȘI: