Șefii statisticii din Grecia, urmăriți penal pentru că ar fi estimat prost deficitul bugetar pe 2009. Ce pedepse riscă

Procuratura de la Atena a început urmărirea penală împotriva mai multor oficiali ai institutului național de statistică Elstat, inclusiv a directorului general Andreas Georgiou, acuzați că ar fi exagerat datele privind deficitul bugetar din 2009, potrivit Financial Times, preluat de CNBC.

Andreas Georgiou și cei doi oficiali Elstat sunt acuzați de subminarea interesului național prin „umflarea” deficitului bugetar pentru anul 2009, cifră care a fost utilizată drept referință în negocierea programelor de finanțare externă convenite cu UE și FMI.

Procurorii ar putea aduce și acuzații de corupție și fals în declarații, a afirmat o sursă judiciară, precizând că cei trei statisticieni riscă pedepse de până la 10 ani de închisoare.

EXCLUSIV Cine a luat decizia executării soților Ceaușescu? Lavinia Betea: „Însuși Gorbaciov se arată oripilat, aceasta nu avea cum să fie o decizie sovietică”

12:18

EXTERNE 8000 de candidați pentru 187 de posturi la un singur examen, ținut pe o pistă de aterizare pentru avioane, în India

12:12

Cei trei oficiali Elstat au respins acuzațiile.

Georgiou a dezmințit informațiile apărute în presă conform cărora ar fi demisionat, dar a refuzat să comenteze în privința acuzațiilor.

Procurorii specializați în infracțiuni financiare au început ancheta cu 15 luni în urmă, după ce un profesor de statistică a sesizat autoritățile că Georgiou și echipa sa ar fi utilizat metode imprecise la ultima revizuire a deficitului bugetar pe 2009, când cifra a fost ridicată de la 12% la 15,8% din Produsul Intern Brut, nivel record în zona euro.

Profesorul Zoe Georganta a lansat acuzațiile împotriva lui Georgiou după ce a fost concediată din consiliul de administrație al Elstat de către ministrul Finanțelor Evangelos Venizelos.

Eurostat a acceptat fără rezerve estimarea de 15,8% din PIB pentru deficitul bugetar.

Guvernul elen a anunțat la sfârșitul anului 2009 că administrația precedentă a dezinformat partenerii internaționali și opinia publică în privința evoluției deficitului bugetar și datoriei de stat, în realitate mult mai ridicate decât nivelurile raportate oficial. Incidentul a declanșat criza datoriilor de stat din zona euro, ale cărei efecte s-au propagat în special în sudul continentului, provocând recesiune și creșterea șomajului.