Șeful NATO explică ce rol are scutul antibalistic din România

„Anul 2015 a demonstrat că starea de incertitudine din afara Alianței Nord-Atlantice are o influență directă în interior”, a declarat Stoltenberg în prezentarea anuală a situației NATO.

„Am suplimentat vizibil prezența NATO în partea de est, iar în sud au fost trimise avioane de recunoaștere Awacs, în Turcia”, a spus Stoltenberg.

„Alianța Nord-Atlantică s-a apropiat de activarea sistemului de apărare antirachetă în România, iar din primăvară vor începe lucrările pentru un alt sistem antibalistic, în Polonia. Sunt sisteme defensive, pentru a proteja aliații europeni de amenințările balistice reale provenind din afara spațiului euroatlantic”, a subliniat secretarul general NATO.

Jens Stoltenberg a confirmat că NATO ar putea organiza primele discuții oficiale cu Rusia din ultimii doi ani. Relațiile cu Moscova sunt afectate din anul 2014, din cauza crizei ucrainene. „Analizăm posibiliatea de a organiza în 2016 o reuniune a Consiliului NATO-Rusia”, a precizat el.

Stoltenberg a confirmat informațiile conform cărora Statele Unite au cerut Alianței Nord-Atlantice avioane de recunoaștere Awacs pentru misiuni în Siria, în scopul identificării pozițiilor rețelei teroriste Stat Islamic.

Anul trecut, 16 țări NATO au suplimentat bugetele pentru apărare în termeni reali. „Tendințele de diminuare a bugetelor pentru apărare ale aliaților europeni nu doar că au încetat, dar s-a intrat pe creștere”, a notat Stoltenberg.

Președintele SUA, Barack Obama, și liderii altor țări au stabilit în 2014 ca statele NATO să aloce 2% din PIB apărării. Stoltenberg a amintit că trei țări au atins acest prag în 2014, iar cinci în 2015 – SUA, Marea Britanie, Grecia, Polonia și Estonia.