În fața acțiunilor Rusiei în Ucraina, NATO a reacționat cu „forță și voință” pentru reasigura apărarea statelor membre est-europene vecine Rusiei, s-a felicitat Chuck Hagel într-un discurs susținut în fața Wilson Center, un centru de reflecție de la Washington.
„Dar, pe termen lung, trebuie să ne așteptăm ca Rusia să pună la încercare logica alianței noastre, energia noastră, angajamentul nostru”, a avertizat el.
Alipirea Crimeei și mișcarea prorusă din estul Ucrainei, regizate de Moscova, potrivit occidentalilor, „amintesc de primul sens al NATO”.
După 1991, Alianța Nord-Atlantică a căutat „parteneriatul, nu conflictul, cu Rusia”, în opinia sa.
Dar, „astăzi, NATO trebuie să fie pregătită să revizuiască principiile de bază ale relației sale cu Rusia”, a explicat șeful Pentagonului.
Aceste acțiuni tipice Războiului Rece obligă statele membre NATO să sporească bugetele consacrate apărării.
„Liderii Guvernelor noastre trebuie să înțeleagă consecințele tendințelor actuale de scădere a cheltuielilor în domeniul apărării și să ajute la depășirea impasului bugetar”, a declarat el.
Îndemnurile americane la sporirea cheltuielilor în domeniul apărării de către statele membre NATO nu sunt noi.
La sfârșitul lunii martie, la Bruxelles, președintele american Barack Obama s-a declarat „preocupat” de scăderea cheltuielilor în domeniul apărării și i-a îndemnat pe europeni să își asume mai multe responsabilități.
„Astăzi, PIB-ul Americii este de trei ori mai mic în comparație cu cel al tuturor celor 27 de aliați din NATO, însă America cheltuie de trei ori mai mult pentru apărare decât aliații săi”, a constatat Chuck Hagel.
În 2013, doar patru state membre NATO (Statele Unite, Estonia, Grecia și Marea Britanie) atingeau sau depășeau pragul de 2% din PIB consacrat apărării cerut de Alianța Nord-Atlantică. Bugetul militar al Statelor Unite era pe atunci de 735 de miliarde de dolari, față de un total de 288 de miliarde pentru celelalte 27 de state membre NATO, potrivit statisticilor Alianței.
Gaidau Ion, [email protected]