McCain se retrăsese din viața politică în decembrie 2017. A avut șase mandate de senator și și a fost desemnat candidat republican la președinția SUA în 2008.
Fiu și nepot de amirali, John McCain a luptat ca pilot de avion în timpul răboiului din Vietnam. A fost doborât și a stat peste cinci ani ca prizonier de război.
Președintele Donald Trump și-a declarat, într-un mesaj pe Twitter, simpatia și respectul pentru senator și familia sa.
My deepest sympathies and respect go out to the family of Senator John McCain. Our hearts and prayers are with you!
— Donald J. Trump (@realDonaldTrump) 26 august 2018
Mesaje au mai fost postate de Sarah Palin, care i-a fost parteneră în campania din 2008.
John McCain was my friend. I will remember the good times. My family and I send prayers for Cindy and the McCain family.
– Sarah Palin and family pic.twitter.com/KRvcIQ99cA— Sarah Palin (@SarahPalinUSA) 26 august 2018
Și fostul președinte al SUA, Barack Obama, a transmis un mesaj pe Twitter.
Our statement on the passing of Senator John McCain: pic.twitter.com/3GBjNYxoj5
— Barack Obama (@BarackObama) 26 august 2018
Ultimul mesaj a venit de la fostul vicepreședinte Joe Biden.
John McCain was many things – a proud graduate of the Naval Academy, a Senate colleague, a political opponent.
But, to me, more than anything, John was a friend. He will be missed dearly. pic.twitter.com/AS8YsMLw3d
— Joe Biden (@JoeBiden) 26 august 2018
John McCain a fost admirat de ambele tabere, atât de republicani, cât și de democrați, pentru că a promovat un comportament civilizat și pentru că a căutat compromisul în perioade de partizanat acut în politica americană.
John McCain, un prieten al României
De-a lungul carierei sale, McCain s-a intersectat în mai multe rânduri cu România și cu oficiali români, în contextul aderării țării noastre la NATO, a luptei anti-corupție sau a campaniilor militare din străinătate.
Membru în Comisia de Apărare din Senatul SUA, McCain aprecia în 1997 modul în care România își prezenta candidatura la NATO. Într-o declarație acordată postului de radio „Vocea Americii”, McCain a afirmat: „Fără îndoială, opțiunea integrării României nu era luată în considerare, pînă nu de mult. În prezent este luată în considerare”. Declarația lui McCain a fost făcută cu prilejul întîlnirii cu ministrul român al Apărării, Victor Babiuc, aflat la Washington.
Aprecierile se repetau în 2000, când senatorul, s-a întâlnit cu premierul de atunci Mugur Isărescu.
Doi ani mai târziu, McCain se întâlnea cu președintele Ion Iliescu, de la care a primit un exemplar al cărții „România la momentul adevărului”. Țara noastră tocmai semnase acordul cu Statele Unite referitor la Curtea Penală Internațională, apreciat drept un act de curaj și de prietenie cu SUA. Senatorii McCain și Fred Thompson și-au exprimat susținerea pentru integrarea României în NATO și au apreciat participarea României la operațiunile din Afganistan; cu această ocazie a apărut și tema luptei anti-corupție, intens reluată de senator în următorii ani.
Un alt gen de apropiere s-a manifestat în 2008, când publicația USA Today anunța că România era reprezentată de firma de lobby înființată de Randy Scheunemann, consilierul pe probleme de politică externă al lui McCain. Printre ceilalți clienți ai firmei Orion Strategies fondată de Scheunemann s-au numărat Georgia, Letonia, Macedonia și Taiwan.
Au urmat, în timp, întâlniri cu mai mulți oficiali români, rămase în zona limbajului diplomatic, cu ocazia mai multor vizite ale senatorului la București.
Abia în 2016, McCain iese din acest spațiu politicos și are ceea ce oficialii români au numit „o formulare nefericită„: Senatorul republican a declarat, în contextul dezbaterilor electorale din SUA, că, indiferent dacă Donald Trump va deveni președinte, sistemul democratic de control instituțional funcționează în Statele Unite, spunând: „Nu suntem România.”
Ambasadorul român la Washington, George Maior, preciza că „probabil” a comis o eroare invocând țara noastră „într-o formulare nefericită” întrucât este „un prieten constant al României”.
În 2017, în contextul protestelor legate de modificarea legilor justiției, pe agenda lui McCain revine tema anti-corupției. „România nu își poate permite să facă pași înapoi în lupta anticorupție”, a arătat senatorul într-un comunicat de presă, declarându-se profund îngrijorat de dezincriminarea anumitor infracțiuni de corupție și considerând că astfel vor fi subminate progresele semnificative înregistrate de România în acest domeniu, într-o perioadă de amenințări crescânde la adresa democrației din Europa, venite din Rusia și de la interpuși.
La începutul acestei luni, John McCain și senatorul Christopher Murphy au trimis o scrisoare premierului Viorica Dăncilă, în care i-au cerut să nu facă pași înapoi în lupta împotriva corupției. „Îndemnăm Guvernul român să nu facă pași înapoi în importanta luptă împotriva corupției. Conducerea exercitată de domnișoara Kovesi la Direcția Națională Anticorupție a fost recunoscută în lume ca testament al angajamentului puternic al României pentru combaterea corupției. Demiterea sa, împreună cu recentele reforme din sistemul judiciar și cu propunerile de lege pentru dezincriminarea anumitor delicte de corupție, ridică semne de întrebare îngrijorătoare în legătură cu voința Guvernului de a ancheta infracțiunile financiare și de a-i trage la răspundere pe oficialii de rang înalt”, se arată în scrisoarea senatorilor americani transmisă Executivului român.
Foto: Hepta