Seria neagră a sinuciderilor de la France Telecom. Compania, acuzată oficial de „hărțuire morală” a angajaților

După șapte ani de anchete, Parchetul din Paris a solicitat joi trimiterea în judecată a companiei France Telecom, devenită Orange, sub acuzația de hărțuire morală, la fel ca și a fostului patron Didier Lombard, suspectați că ar fi implementat o politică de destabilizare a salariaților. Gigantul telecom a fost copleșit de un val de sinucideri care a zguduit Franța timă de aproape zece ani. Între 2008 și 2009, aproximativ 30 de angajați ai France Telecom (Orange) au murit, unii dintre ei evocând un „management al terorii”, informează Le Figaro.

Seria neagră a sinuciderilor

Prima sinucidere înregistrată de Observatorul francez de stres și mobilitate forțată, un organism special creat pentru salariații France Telecom care sunt membri de sindicat, s-a produs în februarie 2008. La acea dată, un angajat de 52 de ani de la centrala telefonică din Amboise a murit la locul de muncă. Acesta a fost începutul unei serii negre în rândurile sindicatului. Șirul de tragedii va continua în 2009 prin moartea unui salariat de 51 de ani, la domiciliul său din Marsilia. Într-un ultim mesaj pe care l-a scris, bărbatul a specificat foarte clar că principala cauză este angajatorul său: „Mă sinucid din cauza muncii pe care o fac la France Telecom. Acesta este singurul motiv”, a scris angajatul. Printre altele, acesta a evocat un „management al terorii”. „Îi era teamă ca nu cumva să mai ajungă acolo (…) nu mai dormea (…) munca este cea care l-a ucis”, le-a povestit anchetatorilor un apropiat al acestuia.

POLITICĂ Ilie Bolojan: „Premierul urmează să fie propus de PSD, iar ministerele urmează să revină, conform discuțiilor și ponderii fiecărui partid”

11:12

SPORT Marius Şumudică, despre Dinamo – Rapid. „Le-am zis că dacă voi găsi vreun bagaj îl arunc afară din stadion. Şi pe el şi pe bagaj”

10:58

Câteva săptămâni mai târziu, un alt act disperat a revoltat opinia publică: acela al unui salariat care s-a înjunghiat în toiul unei reuniuni de amploare. În zilele următoare, un altul s-a aruncat de la fereastră la Paris, iar alt angajat a fost găsit fără viață după ce a înghițit barbiturice.

În total, 35 de salariați ai companiei au murit doar în perioada 2008 și 2009, potrivit sindicatelor care monitorizează situația. În rechizitoriile Parchetului din Paris sunt citate 39 de victime: 19 s-au sinucis, 12 au încercat să-și ia viața și 8 care au trăit un episod depresiv sau care au încetat să mai meargă la muncă.

Un climat profesional de anxietate

Aceste cazuri dramatice își găsesc cauzele în planul de reorganizare pus la punct de direcțiune, într-u context de deschidere față de concurență, de degajare față de stat (care a ajuns să dețină sub 50% din capitalul operator) și de schimbare digitală. În 2006, planul NEXT viza, potrivit unui raport al inspectorilor de muncă, „ameliorarea randamentului, eficacității și productivității grupului”. Aceest lucru se traduce prin concedierea a 22.000 de angajați și prin reorientarea profesională pentru 10.000 de angajați. Didier Lombard, patronul operatorului de telecomunicații, invoca o restructurare „indispensabilă pentru supraviețuirea companiei”. Atunci, reprezentanții personalului, organizațiile sindicale și medicii responsabili cu medicina muncii au constatat cu toții nemulțumirea cauzată angajaților de acest nou plan.

Până la urmă, inspectoratul de muncă va denunța „brutalitatea” metodelor manageriale care „au adus atingere sănătății fizice și mentale a angajaților”, se arată într-un raport remis procurorilor. În rechizitoriu, Parchetul reproșează France Telecom că a implementat din 2007, prin „acțiuni repetate”, o politică de întreprindere care a avut efectul de a „destabiliza” angajații și de a „crea un climat profesional de anxietate”. Potrivit Ministerului Public, mărturiile și documentele interne depuse demnostrează că obiectivele de mobilitate și de reducere a efectivelor au devenit un scop în sine, iar pentru a le atinge au fost folosite orice fel de mijloace: incitări repetate la demisie, mobilitate forțată, suprasaturare sau absență de la muncă, reorganizarea tuturor sarcinilor.

„Gafele” patronului Didier Lombard

În plină criză socială și economică, în 2009, directorul companiei de telecomunicații era foarte conștient de starea generală în degradare. Pentru ziarul Figaro, Didier Lombard a asigurat că obiectivul său era acela de a opri „spirala infernală”. Atunci a anunțat oprirea temporară a mobilităților, o creștere de 10% pentru medicamentele oferite de locul de uncă și recrutarea a 100 de responsabili de resurse umane de proximitate: „Viziunea mea despre companie este una de trib: atunci când un element cedează, acest lucru mă afectează profund. Mă face să mă simt bolnav”, spunea Lombard.

În paralel, patronul France Telecom a început să comită din ce în ce mai multe derapaje. A spus că regretă „efectul contagios” provocat de mediatizarea siuciderilor. A vorbit chiar despre „o modă” și despre un „mic șoc”. „În 2007 voi determina plecările într-un mod sau altul, pe fereastră sau pe ușă”, explica atunci acesta. În octombrie 2009, Didier Lombard va lua vina asupra lui, vorbind despre „o gafă enormă”: „Probabil nu am acordat atenția suficientă anumitor indicatori”, explica el atunci. Mai târziu, în 2010, acesta a fost obligat să renunțe la șefia direcției operaționale, iar după un an și-a anunțat plecarea anticipată de la cârma operatorului de telecomunicații.

Procesul Orange va determina justiția franceză să tranșeze primul proces de hărțuire morală la o asemenea scară. Pe lângă urmărirea penală a patronului, în rechizitoriile care datează din 22 iunie, se arată că Parchetul a solicitat un proces pentru hărțuire morală și împotriva a șase foști directori. În total, șapte membri ai echipei executive a gigantului de telecomunicații trebuie să apară în fața tribunalului. Potrivit legislației franceze, aceștia riscă până la doi ani de închisoare și o amendă de 30.000 de euro. În fața anchetatorilor, cei de la France Telecom au negat existența obiectivelor de reducere a efectivelor, evocând simple „instrucțiuni”, și au prezentat restructurarea ca pe o operațiune de salvare, fără legătură cu degradarea climatului social.