„Aranjamentele” secrete ale GCHQ pentru accesarea materialelor sunt dezvăluite în documente trimise Investigatory Powers Tribunal, un organism judiciar britanic cu competențe în privința supravegherii, ca răspuns la o acțiune judiciară comună a organizațiilor Privacy International, Liberty și Amnesty International, în urma dezvăluirilor fostului consultant al NSA Edward Snowden.
Potrivit documentelor, Marea Britanie poate obține fără mandat informații „neselectate” – ceea ce înseamnă date neanalizate sau brute – de la parteneri din străinătate, dacă „nu este posibil din punct de vedere tehnic” să obțină comunicațiile printr-un mandat și dacă este „necesar și adecvat” ca agențiile de informații să obțină acele date.
Regulile permit în principal colectarea în masă a materialului, care poate include comunicații ale cetățenilor britanici, cu condiția ca cererea să nu presupună „eludarea deliberată” a Legii privind reglementarea puterilor de investigare (Ripa), care guvernează mare parte din activitățile de supraveghere ale Marii Britanii.
Datele pot fi stocate până la doi ani, aceeași durată ca informația colectată direct de agenție. Aceasta poate fi extinsă unilateral dacă un oficial consideră că este necesar și adecvat pentru securitatea națională.
Privacy International, unul dintre grupurile care au inițiat acțiuni judiciare împotriva supravegherii desfășurate de CGHQ și NSA, a afirmat că dezvăluirea ar trebui să ridice semne de întrebare asupra măsurilor de protecție legale din Marea Britanie. „Știm că datele din orice apel telefonic, căutare pe Internet sau website vizitat în ultimii doi ani pot fi stocate de baza de date a GCHQ și analizate după bunul plac, toate fără mandat de colectare, în primul rând”, a declarat vicepreședintele Eric King. „Este scandalos că Guvernul crede că supravegherea în masă, justificată de aranjamente secrete care permit primirea vastă și fără constrângeri și analizarea materialelor de la serviciile de informații străine, este legală”, a adăugat el.
Amnesty International și Liberty au cerut, d asemenea, o reformă a protejării securității naționale prin supraveghere.