Prima pagină » Știri externe » Siesta spaniolă, o nouă victimă a crizei datoriilor de stat

Siesta spaniolă, o nouă victimă a crizei datoriilor de stat

Siesta spaniolă, o nouă victimă a crizei datoriilor de stat
Comercianții din Spania ar putea renunța la siesta tradițională de după-amiază pentru a încerca să revigoreze creșterea consumului, care a scăzut cu 23% din 2007 și a contribuit la intrarea economiei în cea de-a doua rundă de recesiune din ultimii trei ani.

Comercianții din Spania ar putea renunța la siesta tradițională de după-amiază pentru a încerca să revigoreze creșterea consumului, care a scăzut cu 23% din 2007 și a contribuit la intrarea economiei în cea de-a doua rundă de recesiune din ultimii trei ani.

Pentru a stimula consumul, guvernul a aprobat recent o lege care permite magazinelor cu suprafața de peste 300 metri pătrați să-și extindă programul cu 25%. Noile reglementări ar putea încuraja comercianții cu amănuntul să elimine siesta tradițională dintre orele 14:00-16:00 și să lucreze duminica sau de sărbători, potrivit Bloomberg.

Spania urmează exemplul altor state din zona euro care încearcă să liberalizeze programul retailerilor, constrâns de unele guverne din considerente religioase, pentru odihnă sau pentru a proteja comercianții mai mici, care nu dispun de suficiente resurse pentru a plăti angajații să lucreze cu program prelungit.

Marea Britanie a permis magazinelor, în perioada Jocurilor Olimpice, să lucreze duminica dincolo de programul obișnuit de șase ore. În Franța, magazinele care vând alimente pot funcționa 13 ore pe zi, iar comercianții din zone turistice au voie să lucreze duminica.

În Spania, retailerii au cel mai scurt program din Europa. Asociațiile patronale din domeniu au cerut guvernului să extindă programul de lucru. Micii comercianți contestă solicitarea, nemulțumiți că nu și-ar permite personalul suplimentar necesar, marile companii neavând această problemă.

Noile reglementări prelungesc programul magazinelor în medie cu 18 ore pe săptămână și permit retailerilor să deruleze oricând campanii de reduceri de prețuri, anterior limitate la două pe an.

Măsurile ar trebui să revigoreze sectorul consumului cu amănuntul, care a generat anul trecut afaceri de 217 miliarde euro, în timpul unei crize tot mai dure, care a împins șomajul la 25%.

Numărul firmelor care au declarat falimentul în primul trimestru a urcat la 2.224, cu 22% mai multe decât în perioada corespunzătoare a anului trecut, cele mai multe provenind din construcții, imobiliare, industrie, energie și comerț.

Eliminarea restricțiilor pe orele de funcționare din sectorul retailului ar crea peste 300.000 de locuri de muncă și ar contribui cu 17,2 miliarde euro la PIB doar în acest an, potrivit unui studiu efectuat la cererea guvernului, care analizează mai multe scenarii. Conform rezultatelor studiului, noile măsuri ar putea genera aproape 50.000 de locuri de muncă în sectorul comerțului cu amănuntul.

Numărul angajațior din retail a scăzut cu 0,3% în primul trimestru, la 1,8 milioane de persoane.

Consumul urmează de asemenea să fie afectat, de la 1 septembrie, de creșterea TVA de la 18% la 21%.

Citește și