Situație dramatică în Grecia. Aproape jumătate din populație a avut anul trecut venituri sub pragul sărăciei

Peste 44% dintre greci au avut anul trecut venituri sub pragul sărăciei, potrivit estimărilor unui grup de analiză al Universității de Economie și Afaceri de la Atena, citat de cotidianul elen Kathimerini.

Pragul sărăciei este de 60% din venitul mediu din 2009, ajustat la inflație, sau până la 665 de euro pe persoană, sau 1.397 de euro pentru un cuplu cu doi copii minori în întreținere.

Raportul Grupului de Analiză pentru Politici Publice sugerează că, în loc să întărească sprijinul pentru persoanele fără loc de muncă – o metodă eficientă de stimulare a cererii de consum, statul a fost nevoit să reducă acest ajutor.

AUTO Străinii vor putea lucra ca șoferi de TAXI sau ride-sharing din martie 2025. Vești bune și pentru cei care vor să lucreze ca șoferi de transport marfă

14:36

ACTUALITATE „Ziua de foc” pentru SALVAMONTIȘTI. Echipajele au fost chemate să intervină la un număr îngrijorător de mare de evenimente montane

14:35

De asemenea, statul nu a reușit să împiedice colapsul structurilor sociale atât din cauza măsurilor de austeritate adoptate în ultimii ani, cât și a lipsei unor strategii adecvate și a utilizării ineficiente a resurselor, probleme care au afectat Grecia și înainte de declanșarea crizei.

Grecia a înregistrat în 2013 al șaselea an de recesiune. Bugetul pentru acest an, aprobat de parlament la începutul lunii decembrie, ia în calcul revenirea economiei pe creștere, cu un avans al PIB de 0,6%.

Comisia Europeană, FMI și guvernul de la Atena se așteaptă ca economia să revină pe creștere în acest an, însă unii analiști au avertizat că recesiunea va continua, însă cu o contracție a PIB mai redusă.

Guvernul de la Atena a fost nevoită să adopte măsuri dure de austeritate, printre care creșteri de taxe, concedieri și reduceri de salarii, pentru a primi începând din 2010 două pachete de împrumuturi de la FMI și zona euro, însumând 240 de miliarde de euro.

Statul elen s-a aflat aproape de colaps după ce a pierdut accesul la finanțare la dobânzi sustenabile de pe piața internațională, din cauza îndatorării foarte ridicate.