Viitorul energiei ar putea sta foarte bine în fuziunea nucleară. În întreaga lume sunt în curs numeroase cercetări și experimentări. Recent, Coreea de Sud a obținut rezultate încurajatoare privind funcționarea acestui tip de reactor.
Reproducerea principiului fuziunii nucleare pe Pământ, așa cum are loc în inima stelelor, pentru a beneficia de o nouă sursă de energie, este o veche ambiție a comunității științifice. Primele lucrări pe această temă datează de la începutul secolului trecut. Foarte recent, la sfârșitul anului 2020, s-a făcut un nou avans notabil în Coreea de Sud.
Într-adevăr, dispozitivul KSTAR (Korea Superconducting Tokamak Advanced Research) a reușit la sfârșitul lunii noiembrie să genereze și să opereze o plasmă de 100 de milioane de grade timp de 20 de secunde. Niciodată un proiect de fuziune nucleară nu a reușit să dureze atât de mult la acest nivel de temperatură. Ultimul său record în materie a fost în martie 2020, cu o durată de 8 secunde.
Pentru comparație, temperatura soarelui – unde are loc fuziunea nucleară – este estimată la 15 milioane de grade. Pe scurt, a fost posibil, pentru câteva secunde, să depășească de șase ori temperatura din inima Soarelui. Dar Soarele și-a menținut activitatea de fuziune nucleară de mai bine de 4,6 miliarde de ani, fără a se opri.
Pentru a limita o astfel de plasmă și a o manipula fără a pune în pericol pereții, dispozitivul KSTAR folosește un câmp magnetic puternic. Prin acești pereți, care trebuie, de asemenea, răciți, se recuperează energia, pentru a fi apoi trimisă la rețeaua electrică. Dar pentru ca acest proiect să fie viabil, fuziunea trebuie să poată fi susținută pe perioade foarte lungi de timp.
Această abordare este foarte încurajatoare pentru viitor, deoarece este mai sigură decât fuziuunea nucleară, generează mai puține deșeuri poluante, nu emite gaze cu efect de seră (ceea ce face acest tip de cercetare compatibil cu obiectivele climatice de limitare a creșterii temperaturii medii pe Pământ), se dovedește a fi controlabilă, necesită mai puțin combustibil și pare a fi o investiție durabilă, deoarece se bazează pe resurse abundente și ușor accesibile.
Dar, deocamdată, cercetările în acest domeniu sunt încă foarte experimentale și sunt implementate prototipuri și demonstratoare, nu reactoare gata să producă electricitate. Următorul obiectiv al Institutului Național de Cercetare în Fuziune, care supraveghează KSTAR, este să poată stoca plasma timp de 5 minute, până în 2025.
Pe termen mult mai lung, din moment ce vorbim despre anii 2040, Coreea de Sud vizează proiectarea unui demonstrator de nouă generație, K-DEMO.
Se planifică un alt proiect similar, numit DEMO, ale cărui activități ar putea începe în jurul anului 2050. DEMO va urma ITER (Reactorul Experimental Thermonuclear Internațional), care este un proiect pentru un reactor civil de cercetare a fuziunii nucleare care mobilizează cele mai multe dintre marile puteri. Cercetările din Coreea de Sud în acest domeniu îndeplinesc obiectivele naționale, dar care au repercusiuni internaționale la nivel științific, mai ales că țara contribuie la proiectul ITER, cu Statele Unite, cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, Regatul Unit, Japonia , China, India, Rusia, cu contribuții din Canada, Elveția și Australia.