Statele membre UE sunt de acord cu taxarea profiturilor excepționale ale companiilor din energie. Poziția României la reuniunea de la Bruxelles

Statele membre ale Uniunii Europene au convenit, vineri, să impună taxe pe profiturile excepţionale ale companiilor din energie şi au demarat negocierile în vederea unor decizii pentru abordarea actualei crize a energiei, posibil o plafonare a preţului la gazele naturale la nivelul blocului comunitar, relatează Reuters.

Miniştrii Energiei din cele 27 state UE s-au întâlnit, vineri, la Bruxelles, unde au aprobat măsurile propuse mai devreme luna aceasta pentru a ţine sub control creşterea preţurilor la energie, care alimentează nivelul record al inflaţiei şi ameninţă să provoace recesiune.

Pachetul include o taxă pe profiturile excepţionale ale firmelor din domeniul combustibililor fosili obșinute anul acesta sau anul următor, o altă taxă pe veniturile în exces obţinute de producătorii de energie care folosesc surse mai ieftine ca urmare a scumpirii curentului electrice şi reducerea cu 5% a consumului de electricitate în timpul perioadelor cu preţuri maxime.

După finalizarea acordului, statele membre UE au început discuţiile privind viitoarele decizii ale UE pentru a ţine sub control creşterea preţului, multe ţări fiind în favoarea unei plafonări a preţului la gazele naturale, în timp ce altele, în mod special Germania, se opun în continuare.

„Toate aceste măsuri temporare sunt foarte bune, dar, pentru a găsi o soluţie în vederea sprijinirii cetăţenilor în această criză energetică, trebuie să plafonăm preţul gazelor naturale”, a afirmat ministrul croat al Economiei, Davor Filipovic, la sosirea la întâlnirea de vineri.

Cincisprezece țări, printre care Franța, Italia și Polonia, au cerut Bruxellesului săptămâna aceasta să propună un plafon de preț pe toate tranzacțiile de gaze naturale pentru a ține sub control inflația. Plafonul ar trebui să fie stabilit la un nivel care este „destul de ridicat și flexibil pentru a permite Europei să atragă resursele necesare”, au spus Belgia, Grecia, Polonia și Italia într-o notă prin care explică propunerea lor, văzută de Reuters joi.

România a condamnat orice acțiuni deliberate de sabotare a rețelelor de aprovizionare la nivelul UE

Ministrul român al Energiei, Virgil Popescu, a detaliet, vineri după-amiaza, mandatul său prezentat la reuniunea Extraordinară a Consiliului TTE in format Energie, organizată la Bruxelles, pentru a discuta măsuri concrete de abordare a problemei prețurilor ridicate la energie și gaze naturale.

„Ca urmare a reuniunii anterioare a Consiliului Energiei din 9 septembrie 2022 în care am semnalat Comisiei Europene, alături de ceilalți miniștri,  preocupările noastre cu privire la necesitatea unei intervenții rapide în piața de energie la nivel comunitar, astăzi am ajuns la un acord politic cu privire la o serie de măsuri de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie”, a transmis ministrul, pe contul de Facebook.

Potrivit lui Virgil Popescu:

• Acest nou set de măsuri completează cadrul existent la nivelul UE dezvoltat cu sprijinul statelor membre pentru a asigura reziliența și solidaritatea europeană în contextul crizei energetice determinate de războiul din Ucraina.
• Noile măsuri vizează, printre altele, captarea veniturilor suplimentare realizate de producătorii de energie electrică și alți actori din piața de energie electrică peste un nivel maxim de 180 Euro/MWh în perioada 1 decembrie 2022 – 30 iunie 2023 și utilizarea acestora pentru a finanța măsurile de protecție a consumatorilor finali de energie electrică, instituirea unei contribuții de solidaritate din partea companiilor care activează în domeniul petrolului, gazului natural, cărbunelui și al rafinăriilor, demersuri de reducere voluntară a consumului de energie electrică cu 10% cu o componentă obligatorie de 5% în orele de vârf.

„România a susținut în ambele situații ca reducerea să fie voluntară, dar din păcate, în cazul orelor de vârf, doar Bulgaria, Grecia, Croația și Ungaria au fost alături de noi. În schimb, am obținut flexibilități suplimentare privind modul de identificare a orelor de vârf la nivel național”, a transmis Virgil Popescu.

Ministrul român a precizat că statele membre vor putea, de asemenea, să intervină în stabilirea unor prețuri reglementate la energie electrică pentru consumatorii casnici și IMM-uri și alte categorii de consumatori.

„În cadrul negocierilor, România a obținut garantarea faptului că măsurile deja adoptate la nivel național privind protejarea consumatorilor și captarea veniturilor realizate de toți participanții din piață (producători de energie din toate sursele de energie, traderi și furnizori), într-o abordare echitabilă pot fi menținute. România a promovat măsuri suplimentare de protejare a consumatorilor energo-intensivi, fiind importantă menținerea competitivității industriei europene și păstrarea locurilor de muncă”, a transmis ministrul.

În ceea ce privește piața gazelor naturale, Virgil Popescu a reiterat în cadrul dezbaterilor urgența implementării unui plafon la tranzacțiile cu gaze naturale pe piața angro europeană. „Demersul este susținut de majoritatea statelor membre UE și vizează un tarif plafonat pentru importurile de gaze naturale indiferent de proveniență și pentru tranzacțiile interne, cu asigurarea securității în aprovizionare. Un tarif plafonat ar conduce la un preț mai redus la energia electrică produsă pe bază de gaze naturale, la agentul termic și la materia primă utilizată în industria de profil”, a spus ministrul.

Cu această ocazie, Virgil Popescu a subliniat că România susține în continuarea activarea de urgență, înainte de iarna aceasta, a Platformei Energetice Europene pentru achiziția în comun a gazelor naturale astfel încât să se asigure o distribuție echitabilă a volumelor suplimentare de gaze și LNG atrase către UE.

„Pentru viitorul apropiat, România continuă să susțină obiectivul de decuplare a prețului energiei electrice de cel la gazului natural, solicitând propuneri concrete din partea Comisiei Europene pentru reformarea design-ului pieței de energie. De asemenea, România a indicat sprijinul pentru securitatea în aprovizionare cu gaze și energie electrică a 🇲🇩Republicii Moldova, menționând declarația comună adoptată la Odessa în luna septembrie 2022 între România, Republica Moldova și Ucraina pentru stimularea interconectărilor şi cooperării în domeniul energiei şi creşterea schimburilor bilaterale de energie electrică, în special în perspectiva asigurării siguranței în aprovizionare a Republicii Moldova în această iarnă”, a spus ministrul.

În plus, România și-a exprimat îngrijorarea alături de alte state membre față de scurgerile de gaze din gazoductele Nord Stream 1 si 2 din Marea Baltică și suportul pentru măsuri la nivel european de creștere a siguranței infrastructurii critice. „De asemenea, a condamnat orice acțiuni deliberate de sabotare a rețelelor de aprovizionare la nivelul UE, cu impact asupra securității și rezilienței comunitare”, a conchis Virgil Popescu.

„Profiturile trebuie împărțite și canalizate către cei care au cea mai mare nevoie”

În 14 septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat măsurile gândite la nivelul Executivului pentru a gestiona creștea abruptă a prețurilor la energie, în fața Parlamentului European, la Strasbourg.

Conform declarațiilor de la acea dată, Uniunea Europeană va propune măsuri pentru a limita veniturile de la generatorii de energie electrică ieftină și va obliga producătorii de combustibili fosili să împartă profiturile pe care le obțin din creșterea prețurilor la energie, după cum a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de Reuters.

Președinta Comisie Europene a detaliat măsurile pentru gestionarea scumpirii energiei, printre care reducerea consumului total de curent electric, stabilirea unui plafon pentru profiturile întreprinderilor care produc energie, susținerea financiară a statelor membre care ar avea cel mai mult de suferit ca urmarea a acestei crize.

„Anul trecut, gazul rusesc reprezenta 40 % din importurile noastre de gaze. În prezent, acest procent a scăzut la 9 % pentru gazul transportat prin gazoducte. Dar Rusia continuă să manipuleze activ piața noastră de energie. Preferă să lase pur și simplu gazul să ardă mai degrabă decât să îl livreze. Această piață nu mai funcționează”, a declarat Ursula von der Leyen în fața europarlamentarilor.

„Trebuie să punem capăt influenței dominante a gazului asupra prețului energiei electrice. În acest sens, vom realiza o reformă profundă și cuprinzătoare a pieței energiei electrice”, a spus șefa CE.

Potrivit unei analize Reuters privind discursul președintelui CE, guvernele europene au investit sute de miliarde de euro în reduceri de taxe, alocări și subvenții pentru a încerca să țină sub control o criză energetică, alimentată de invazia Ucrainei de către Rusia, care crește inflația, forțând industriile să închidă producția și să majoreze facturile cetățenilor înainte de venirea iernii.

Ursula von der Leyen a explicat de ce propune un plafon pentru profiturile întreprinderilor care produc energie electrică cu un cost scăzut.

„Aceste întreprinderi realizează un profit pe care nu l-au anticipat niciodată, la care nici măcar nu au visat. În economia noastră socială de piață, să obții profit e un lucru bun. Însă, în aceste momente, nu este corect să se obțină profituri record extraordinare de pe urma războiului și pe spatele consumatorilor. Trăim vremuri în care profiturile trebuie împărțite și direcționate către cei care au cea mai mare nevoie de ele”, a spus șefa CE în discursul de la Parlamentul European de la Strasbourg.

Ursula von der Leyen a spus, de asemenea, că blocul comunitar analizează și limitele prețurilor la energie și lucrează pentru a stabili „un preț de referință mai reprezentativ” pentru gaz decât Facilitatea olandeză de transfer de titluri (TTF), unde prețurile gazului au crescut vertiginos.

Un proiect al propunerilor Comisiei, văzut anterior de Reuters, ar elimina veniturile în exces din centralele electrice care nu sunt alimentate cu gaz din Europa pentru a strânge bani pe care guvernele să-i cheltuiască ulterior pentru a ajuta întreprinderile și populația cu facturile.

Românii și-au redus consumul de curent

În România, consumul de energie electrică al populației continuă să scadă, ajungând la 7,9%  în perioada ianuarie – iulie 2022, față de același interval de anul trecut, a anunțat recent Institutul Național de Statistică (INS), în informarea lună privind resursele de energie ale României. Tendința de reducere a consumului de curent a fost observată în ultimele luni, odată cu creșterea prețurilor. Rata anuală a inflației în luna august 2022 comparativ cu luna august 2021 a ajuns la 15,3%, creșterea prețului la curent, de la an la an, fiind de 16,37%, apogeul fiind la gaze, o scumpire cu 70,64%, potrivit INS.

La cea mai recentă întâlnire anterioară – reuniunea Extraordinară a Consiliului Energiei, organizată la Bruxelles, în 9 septembrie – a participat Ministrul Energiei, Virgil Popescu. „Cu privire la măsurile de intervenție pe termen scurt, România susține o abordare echitabilă față de toate statele membre. Plafonare prețului la gazul natural la nivelul UE, inclusiv la cel importat din Rusia, este susținută de mai multe state membre, inclusiv de către România și ar putea contribui semnificativ la reducerea volatilității pieței europene”, a transmis Ministerul Energiei, într-un amplu comunicat, la finalul reuniunii.