„Trebuie să ne asiguram că respectam obiectivul nostru de a-i ținti pe oficialii corupți și nu populația venezueleană”, a spus John Sullivan, adăugând că „Nu vrem să afectăm țara într-un fel în care va fi dificil de reparat după ce democrația va fi reinstaurată”.
De asemenea, Statele Unite ia în considerare impunerea de noi sancțiuni care să acopere domeniul petrolifer al Venezuelei, un aspect care va fi discutat la întâlnirea G20, de luni, de la Buenos Aires.
Astfel de sancțiuni, în funcție de cât de severe ar fi, ar avea potențialul de a afecta economia Venezuelei și mai mult decât este deja afectată de propriile politici. Asta datorită faptului că depinde de exportul de petrol, fiind al 11-lea exportator la nivel mondial și având cea mai mare rezervă de țiței, potrivit datelor Administrației Americane pentru Informație in Domeniul Energiei (EIA). Economia Venezuelei suferă, deja, de probleme foarte mari, rata inflației fiind, în momentul de față de peste 13.000%.
În plus, aceste sancțiuni s-ar suprapune unora deja existente, impuse asupra unor politicieni venezueleni.Vineri, de exemplu, administrația Trump a anunțat aplicarea unor sancțiuni asupra lui Diosdado Cabello (considerat al doilea om în Veneuzela), suspectat de trafic de droguri, spălare de bani, deturnare de fonduri și șantaj. Cabello nu a fost, însă, singurul vizat de sancțiuni.
Și Henri Falcon, unul dintre contracandidații lui Nicolas Maduro, a spus că nu va recunoaște alegerile, invocând motive legate de falsificarea și influențarea rezultatelor.
Duminică, Nicolas Maduro a fost reales în funcția de președinte al Venezuelei pentru un nou mandat de șase ani, după ce a obținut 67.7% din voturile alegătorilor. Mandatul anterior a fost dominat de probleme economice structurale, precum și de numeroase proteste de stradă, soldate cu cel puțin 160 de morți.