„Începând din anul 2009, Administrația de la Chișinău s-a orientat spre integrarea europeană a Republicii Moldova. Cu toate acestea, clivajul politic – în principal între formațiunile proeuropene (Partidul Democrat și Partidul Liberal-Democrat) și cele proruse (Partidul Comunist și Partidul Socialist) – au generat un impas politic semnificativ la Chișinău”, explică Stratfor, un institut cu sediul în orașul american Austin.
„Aspirațiile Republicii Moldova de a se integra în Uniunea Europeană au suferit o lovitură majoră recent, când premierul proeuropean Chiril Gaburici a demisionat. (…) R.Moldova era deja într-o criză economică majoră. Căderea Guvernului Gaburici a condus la oprirea programelor economice ale Băncii Mondiale și Fondului Monetar Internațional. În plus, Uniunea Europeană a anunțat pe 7 iulie suspendarea finanțării pentru R.Moldova până la formarea noului guvern. Partidele proeuropene au anunțat intenția de a forma un nou guvern până la sfârșitul lunii iulie, dar disensiunile profunde persistă”, subliniază Stratfor.
„Această situație este în interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, așa cum a procedat de altfel și în cazul Ucrainei. Semnificativa prezență militară rusă în regiunea separatistă Transnistria și în zone proruse precum Găgăuzia conferă Rusiei o importantă pârghie de influență asupra Chișinăului”, notează Stratfor.
„Cu toate acestea, criza politică din Republica Moldova – în special dificultățile financiare din ce în ce mai mari ale țării – ar putea oferi o oportunitate României. Situația economică precară a Republicii Moldova, despre care publicul crede că este generată în principal de corupție, ar putea explica de ce recentele manifestații în favoarea reunificării cu România au fost unele dintre cele mai ample din ultimii ani”, notează agenția americană de analize.
„Președintele României, Klaus Iohannis, nu s-a întâlnit cu manifestanții, dar a luat act de marșul pentru reunificare și a declarat ulterior că «oamenii de pe ambele maluri ale Râului Prut se vor regăsi într-o bună zi nu doar în Uniune, ci și în comuniune». Declarațiile de acest tip arată că liderii politici ai României nu pledează pentru reunificare, dar că Bucureștiul rămâne un susținător-cheie al aprofundării relațiilor cu Chișinăul în contextul Uniunii Europene”, argumentează Stratfor.
„România este într-o poziție bună de a oferi asistență financiară, dat fiind că înțelege bine situația din R.Moldova și are interesul strategic de a scoate Chișinăul de pe orbita Moscovei. (…) Însă, chiar dacă actualele condiții oferă oportunități României, Bucureștiul este conștient că se confruntă cu obstacole în demersul de consolidare a influenței asupra Chișinăului. Timp de mulți ani, Rusia a fost cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova, însă restricțiile comerciale motivate politic au condus la scăderea exporturilor moldovene către Rusia, generând creșterea acestora spre UE, în special spre România”, explică Stratfor.
„Deficiențele financiare din ce în ce mai mari din R.Moldova, precum și capacitatea și voința României de a atenua unele dintre problemele economice ale țării ar putea face ca acest subiect să devină unul de mare interes pentru ambele părți în viitor”, concluzionează Stratfor.