STRATFOR: România va juca în următorul deceniu un rol semnificativ într-o coaliție antirusă

În cele din urmă, după ce puterea Moscovei va slăbi, această alianță va deveni dominantă nu doar în Belarus și Ucraina, ci și mai departe către Est, consolidând poziția economică și politică a Bucureștiului, Varșoviei și Washingtonului în regiune, preconizează agenția americană de analiză și informații în previziunile pentru deceniul 2015-2025.

România și Polonia vor beneficia de pe urma acestui parteneriat strategic cu Statele Unite, deoarece este în interesul Washingtonului, după ce intră într-o relație de tip strategic, să facă astfel încât partenerii săi să devină cât mai viguroși economic, cu scopul ca aceștia să-și stabilizeze societatea și s devină capabili să-și construiască forța militară – o poziție în care vor ajunge în următorul deceniu atât Bucureștiul, cât și Varșovia, în contextul în care Washingtonul și-a prezentat în mod clar interesul față de regiune, subliniază Stratfor

România, Polonia și Ungaria, vecinii din vestul Rusiei, vor căuta să recupereze regiuni pierdute în favoarea rușilor în diverse momente, scrie agenția în secțiunea dedicată Rusiei în cadrul acestor previziuni, adăugând că cele trei state vor acționa pentru a atrage Ucraina și Belarusul de partea lor, într-un proces mai amplu de fragmentare a Federației ruse.

Este improbabil ca Federația rusă să supraviețuiască – în forma actuală – preconizează Stratfor, care apreciază că eșecul Moscovei de a-și transforma veniturile din domeniul energetic într-o economie care să se autosusțină o face vulnerabilă la fluctuația prețurilor. Rusia este lipsită de apărare împotriva acestor forțe ale pieței, iar modul în care funcționează federația în privința distribuirii veniturilor și resurselor vor conduce la un declin al Moscovei în ceea ce privește susținerea infrastructurii naționale, ca în anii ’80 și ’90, pe timpul fostei Uniuni Sovietice, și la apariția unor entități regionale ce vor fragiliza legăturile periferiei cu centrul.

Rusia a rezolvat astfel de probleme prin poliția secretă – KGB și succesorul său FSB -, însă, la fel ca în anii ’80, poliția secretă nu va putea să controleze forțele centrifuge, care vor îndepărta regiunile de capitală în acest deceniu. În acest fel, puterea FSB va slăbi, prin implicarea conducerii Biroului în economia națională, iar odată cu clătinarea economiei se va clătina și puterea FSB. Fără teroarea inspirată de FSB, fragmentarea Federației ruse nu va putea fi evitată, preconizează agenția americană de analiză.

De asemenea, în flancul de sud, abilitatea rușilor de a controla Caucazul de Nord se va evapora, destabilizând Asia Centrală, apreciază agenția. În nord-vest, regiunea Karelia va căuta să se alăture Finlandei, iar în Extremul Orient regiunile maritime – mai apropiate de China, Japonia și Statele Unite – vor acționa independent. Alte zone din vecinătatea Moscovei nu vor căuta neapărat autonomia, dar și-o vor dori, continuă Statfor, preconizând că nu vor exista revolte contra Moscovei, în pofida declinului acesteia.

Toate acestea vor crea cea mai puternică criză din deceniul următor, iar având în vedere masiva forță nucleară a țării declinul puterii Moscovei va ridica întrebarea cine controlează toate aceste rachete și cum poate fi garantat faptul că nu vor fi folosite, ceea ce va constitui un test major pentru Statele Unite. Washingtonul este singurul care poate aborda problema, dar nu va putea să preia controlul asupra vastelor instalații militare și să garanteze că nu va fi trasă nicio rachetă în acest proces. Astfel va fi nevoit fie să inventeze o soluție militară – greu de conceput în prezent -, fie să creeze un guvern stabil și viabil economic în regiunile implicate, în vederea neutralizării arsenalului, în timp.

În prima parte a deceniului următor, problema va fi cât de departe se va extinde alianța dintre Marea Baltică și Marea Neagră, mai scrie Stratfor, apreciind că aceasta ar putea ajunge până în Azerbaidjan și Marea Caspică, în funcție de ceea ce se va întâmpla în Orientul Mijlociu și Turcia.

În amplul material, pe lângă previziunile pentru marile regiuni geopolitice ale lumii – Statele Unite, Uniunea Europeană, Rusia și Asia – Stratfor preconizează continuarea unor tendințe actuale în restul de cinci ani ai primului deceniu din anii 2000, între care continuarea războiului dintre Statele Unite și jihadiști, amplificarea presiunii pe care diversitatea de sisteme și demografică o exercită asupra Uniunii Europene, încercarea Rusiei de a se salva înainte să fie afectată de un declin demografic, amplificarea presiunilor Moscovei asupra foștilor sateliți din Europa Centrală, reducerea ratei creșterii economiilor asiatice și continuarea amplificării puterii economice și militare americane – un proces început cu peste un secol în urmă.

În ceea ce privește deceniul 2015-2025, Stratfor scrie că lumea va continua să se restructureze după invadarea Georgiei de către Rusia în 2008 și criza creditelor ipotecare cu risc, în urma cărora au apărut trei tipare.

Primul: UE a intrat într-o criză pe care nu a putut-o soluționa și care a crescut în intensitate. Agenția preconizează că Uniunea nu se va mai întoarce la unitatea anterioară, iar în cazul în care va supraviețui va opera mai limitat și mai fragmentat în deceniul următor; că zona euro își va spori protecționismul și că Germania va fi afectată de regrese economice grave, care vor avea ca rezultat o creștere a puterii regionale a Poloniei.

Confruntarea actuală cu Rusia, în legătură cu Ucraina, va rămâne piesa centrală a sistemului internațional în următorii câțiva ani, iar Rusia nu va rămâne în actuala formă întregul deceniu, preconizează Stratfor, subliniind că dependența ei extremă de exporturi energetice și lipsa de fiabilitate a așteptărilor cu privire la prețuri face imposibil ca Moscova să-și susțină relațiile instituționale la nivelul federației. Autoritatea Moscovei va slăbi substanțial și va conduce la fragmentarea formală și informală a Rusiei, iar securitatea arsenalului nuclear va deveni principala îngrijorare spre sfârșitul deceniului, preconizează agenția.

În al treilea rând, perioada declinului statelor-națiuni create de Europa în Africa de Nord și Orientul Mijlociu se accelerează. Astfel, puterea nu mai este deținută de stat în multe țări, ajungând pe mâna unor facțiuni înarmate care nu își pot înfrânge rivalii și nici nu pot fi înfrânte. Washingtonul este pregătit să intervină prin atacuri aeriene și trupe terestre limitate, dar nu va putea sau dori să impună soluții. Turcia, a cărei frontieră de sud este vulnerabilă la aceste conflicte, va fi atrasă ușor în lupte, se va impune ca putere regională majoră, iar competiția cu Iranul se va amplifica.