„În cei 25 de ani de la destrămarea Uniunii Sovietice, pe fondul suplimentării capacităților militare în apropierea frontierelor, Rusia a recurs ocazional la amenințări nucleare ca reacție la provocările din partea Statelor Unite. Dar reacția de tăcere după recenta sugestie făcută de Donald Trump, președintele-ales al SUA, privind suplimentarea arsenalului nuclear american reflectă o realitate economică diferită pentru Rusia, una în care Kremlinul își dă seama că nu își permite să țină pasul cu o nouă cursă a înarmării nucleare”, notează Stratfor. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a transmis că Rusia nu va lua parte la o nouă cursă a înarmării.
„În ultimii ani, Rusia s-a folosit de informațiile despre suplimentarea arsenalului american pentru a justifica propriile activități de înarmare, dar efectele pe care le-a avut dezastruoasa politică a URSS din anii 1980 în privința cheltuielilor pentru apărare au impulsionat Moscova să ia o pauză. Tonul mai moderat al Rusiei nu înseamnă că va face vreun pas înapoi în materie de apărare, ci mai degrabă că Administrația de la Kremlin nu vrea să repete istoria creșterii exagerate a cheltuielilor militare care au accelerat dispariția URSS”, subliniază Stratfor.
Relațiile dintre Statele Unite și Rusia sunt tensionate de mulți ani, iar criza s-a amplificat începând din 2014, pe fondul conflictelor din Ucraina și Siria. Washingtonul și Moscova au luat o serie de măsuri în ultimii ani. Statele Unite suplimentează capabilitățile NATO în Europa de Est și au instalat elemente antirachetă, inclusiv în România. Statele Unite aplică un plan de 350 de miliarde de dolari pentru modernizarea triadei nucleare – formată din bombardiere, submarine și sisteme terestre de rachete -, dar acțiunile de modernizare nu echivalează cu dezvoltarea arsenalului.
În replică, Rusia își transformă armata, implementând modificări în sensul sporirii capacităților ofensive și defensive în Europa, inclusiv prin instalarea unor sisteme de rachete S-400 în regiunea Kaliningrad.
„Însă Rusia încearcă să își configureze strategia militară prin adaptarea la realitățile actuale și fără a repeta erorile Războiului Rece”, subliniază Stratfor, constatând că Moscova plănuiește ca „viitoarele ostilități cu Occidentul să ia forme mai asimetrice și a conflictelor regionale prin intermediari, de genul celui din Ucraina, mai degrabă decât cea a confruntărilor militare sau nucleare directe”. „NATO rămâne principala preocupare, lucru evidențiat de măsurile luate de Moscova pentru consolidarea poziției militare, dar aceasta este limita până la care Rusia poate merge față de Occident”, constată Stratfor.
În 2016, Rusia a fost nevoită să reducă bugetul, pe fondul recesiunii și scăderii prețurilor la petrol. Bugetul apărării a scăzut de la 66 de miliarde de dolari în 2015, la 50 de miliarde în 2016. Totuși, relansarea modestă a prețului la petrol în ultimele luni a permis Kremlinului să aloce încă 12 miliarde de dolari la bugetul militar. Moscova a semnalat că va aloca 60 de miliarde de dolari pentru apărare în 2017, însă cifra este depășită cu mult de Statele Unite. Însă decizia Rusiei de a menține secretul asupra a jumătate din bugetul federal general pe 2017 înseamnă că adevăratul cuantum alocat apărării nu este cunoscut. În acest fel, Kremlinul obține flexibilitate în gestionarea cheltuielilor pentru apărare, fără a se expune criticilor populației din ce în ce mai sărace, explică Stratfor.
„Fragilitățile din ce în ce mai mari de tip politic, social și economic ale Rusiei aduc aminte de vulnerabilitățile experimentate de URSS în ultimii ani de existență. Moscova poate evita acești factori de instabilitate (…) atât timp cât ține cont de lecțiile din trecut. Reacția rapidă a Kremlinului la sugestia lui Donald Trump a unei posibile curse a înarmării reprezintă un indiciu al unei logici de acest tip. Însă reacțiile Moscovei sunt și un indiciu asupra oportunităților pe care le întrevede în 2017 pentru atenuarea unora dintre presiunile externe. În contextul în care clivajele din Uniunea Europeană se accentuează, frontul occidental unit care a exercitat presiuni asupra Rusiei în ultimii ani arată semne de tensiune. În plus, Moscova observă semnul unei ocazii de revizuire a tensiunilor cu viitoarea Administrație din SUA. Chiar dacă nu se va încheia conflictul, angajamentele mai puternice ar putea relaxa anumite presiuni, de genul sancțiunilor economice și abordărilor militare. În contextul în care acum în Statele Unite se efectuează tranziția de putere, Kremlinul nu vrea să asume riscul de a fi perceput drept ostil. Astfel că Rusia își va menține poziția strategică contra SUA și a aliaților americanilor, încercând să se asigure că tensiunile vor rămâne sub control”, concluzionează Stratfor.