SUA vor prelungirea tratatului privind reducerea armamentului strategic. Condițiile Rusiei

Publicat: 11 07. 2016, 19:25
Actualizat: 28 03. 2019, 10:09

Administrația Barack Obama intenționează să propună Rusiei prelungirea Tratatului START, dar Moscova condiționează prelungirea măsurilor de reducere a armamentului strategic de atenuarea preocupărilor privind sistemele antibalistice NATO instalate Europa, inclusiv în România.

Conform unor surse citate de cotidianul The Washington Post, președintele Barack Obama intenționează să adopte o serie de măsuri executive, în ultimele șase luni de mandat, în domeniul politicilor privind armamentul strategic. Printre opțiunile avute în vedere se numără:

– introducerea principiului politic care prevede că Washingtonul „nu va folosi primul arme nucleare” într-un conflict;
– solicitarea unei rezoluții a Consiliului de Securitate ONU care să interzică testele cu armament nuclear;
– o propunere adresată Rusiei de extindere cu cinci ani a noului Tratat START; Tratatul este valabil până în 2021, dar Administrația Barack Obama vrea să se asigure că acest acord nu va fi abandonat de viitorul președinte american.

Liderii opoziției republicane au avertizat deja Administrația Barack Obama să nu adopte ordine executive care ar putea slăbi capacitățile Statelor Unite de disuasiune nucleară.

Noul Tratat privind Reducerea Armamentului Strategic (START) a fost semnat de Statele Unite și Rusia în aprilie 2010, la Praga, intrând în vigoare pe 5 februarie 2011, cu valabilitate de zece ani.

Deși Rusia nu a fost înștiințată oficial în legătură cu intențiile Administrației Barack Obama, oficiali de la Moscova au semnalat că prelungirea Tratatului de reducere a armamentului strategic va fi condiționată de măsuri pentru reducerea  sistemelelor antibalistice instalate de NATO în mai multe țări europene, inclusiv în apropierea frontierelor ruse, în România și Polonia.

„Chiar dacă susținem în general ideea intensificării controlului asupra armamentului strategic, vom analiza cu multă atenție aceste propuneri. Dacă se va propune o prelungire a Tratatului START fără a se ține cont de preocupările privind instalarea elementelor antirachetă în Europa, este puțin probabil ca Rusia să fie de acord”, atrage atenția, potrivit RIA Novosti, Viktor Ozerov, președintele Comisiei pentru Apărare din cadrul Consiliului Federației, Camera superioară a Parlamentului rus.

„Dacă un celebru promotor al păcii, laureatul Premiului Nobel pentru Pace Barack Obama va începe să abordeze o temă atât de serioasă, probabil că ar trebui să ne așteptăm la o nouă amenințare la adresa păcii sau la vreun truc. Este evident că Rusia este favorabilă prelungirii noului Tratat START, dar problema este cum și ce termeni vom semna”, a reacționat Vladimir Komoiedov, președintele Comisiei pentru Apărare din Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus.

„În elaborarea acestui document, este necesar să avem în vedere aspecte importante pentru Rusia. Am acumulat o serie de preocupări, referitoare la sistemele antirachetă americane din Europa, la trupele iubitoare de pace pe care NATO le aduce în apropierea frontierelor ruse (…). Este necesar să ținem cont de toate aceste lucruri în elaborarea documentului”, a subliniat Komoiedov, citat de site-ul agenției Interfax.

Planul NATO de instalare a unor elemente antibalistice în România și Polonia reprezintă o sursă de tensiuni cu Moscova. În luna mai, ambasadorul rus la Alianța Nord-Atlantică, Aleksandr Grușko, afirma că instalațiile antibalistice NATO din România sunt capabile deja să intercepteze rachete strategice ruse, iar situația se va înrăutăți în 2018, când va deveni funcțional sistemul similar din Polonia.
Rusia consideră că sistemele militare sunt îndreptate împotriva sa, deși Alianța Nord-Atlantică a dat asigurări că sunt vizate capacitățile balistice ale unor țări precum Iranul și Coreea de Nord. Sistemul antirachetă instalat de Alianța Nord-Atlantică în România este o „amenințare” pentru Rusia, a anunțat Kremlinul, avertizând că Rusia va lua măsuri pentru a se apăra.

În plus, Rusia a exprimat preocupări în legătură cu decizia NATO de suplimentare a efectivelor militare în România, Polonia și țările baltice.